Reşiţa | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Moroasa | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 50807.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
mun. Reşiţa
Localitate:
Reşiţa
Punct:
Moroasa
Localizare:
| 50807.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Țeicu | Dumitru | responsabil | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
Biserica de la Reşiţa, dealul Moroasa este cunoscută în literatura istorică încă de la finele veacului al XIX-lea, când a fost semnalată în monografia Reşiţei scrisă de profesorul Şandor Mihalyk. Ruinele bisericii sală au fost dezgropate în anii 1970-1971 şi ulterior au fost conservate într-un mod absolut impropriu. Zidul estic al altarului şi o parte a zidului nordic al navei şi altarului au fost refăcute cu piatră ecarisată de la pavelele şanţului şi cu bolţari din spumă şi ciment.
Investigaţia arheologică a vizat zona de S şi E de la o distanţă de cca. 60 m de zidurile bisericii de la Reşiţa Moroasa. S-a urmărit verificarea limitelor externe ale necropolei amenajate în jurul bisericii. Cercetările n-au identificat monumente în acest spaţiu ceea ce dovedeşte faptul că necropola s-a extins pe o suprafaţă de cca. 10-15 m în jurul bisericuţei. Stratigrafic s-au constatat urme de la nivelul de distrugere al monumentului fără material arheologic.
S-au înlăturat zonele defectuos conservate din zidurile altarului, de pe latura de V a navei şi de pe latura sudică, acolo unde s-a intervenit în mod nefiresc cu bolţari de ciment şi piatră faţetată de granit. S-a adus nisip, piatră de calcar din zonă pentru refacerea zidurilor în aceste porţiuni. Spaţiul bisericii absolut neîngrijit acoperit de bălării a fost curăţat şi s-a pus un strat subţire de nisip. În preajma monumentului urmează să fie pus, cu ajutorul Primăriei Reşiţa, un panou indicator cu privire la ruina acestui monument de arhitectură ecleziastică din veacul al XV-lea. Pentru zona investigată de la E şi S de biserică am propus acordarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică conform legislaţiei în vigoare.
185. Rogova, com. Rogova, jud. Mehedinţi
Punct: La cazărmi
Cod sit: 113475.02
Colectiv: Gabriel Crăciunescu – responsabil, Cristian Manea (MRPF Turnu Severin)
Staţiunea pe care o cercetăm de nouă ani este situată în punctul "La cazărmi" pe malul drept al râului Blahniţa, pe teritoriul comunei Rogova din judeţul Mehedinţi. Primele cercetări au fost făcute în 1995 şi au continuat până în 2004, cu excepţia anului 1999. Este singura aşezare aparţinând fazei I a culturii Verbicioara cercetată pe o asemenea suprafaţă, care trebuie cercetată în continuare pentru a ne furniza cât mai multe date despre această fază de dezvoltare a acestei culturi. Până în prezent ne-a oferit date inedite privind repertoriul ceramic la începutul Bronzului mijlociu, modul de realizare a locuinţelor, circulaţia pieselor din bronz etc.
Situl adăposteşte aşezări aparţinând perioadei de tranziţie la epoca bronzului – cultura Coţofeni; epocii bronzului – aspectul Gornea-Orleşti şi cultura Verbicioara; Hallstattului – cultura Basarabi; Latene-ului – locuire dacică şi feudalismului timpuriu – cultura Dridu.
În anul 2004 au fost trasate trei secţiuni: S XXXIII de 21 x 2 m; SXXXIV de 38 x 1 m; şi S XXXV de 40 x 1 m. Au fost găsite opt locuinţe: trei aparţin culturii Verbicioara, una aparţine aspectului Gornea-Orleşti, două aparţin feudalismului timpuriu şi două aparţin culturii Coţofeni. Locuinţele Verbicioara, Gornea-Orleşti şi feudale erau de suprafaţă, pe când cele două locuinţe Coţofeni erau de tip bordei.
În S XXXV am surprins pentru prima dată un nivel de locuire aparţinând unei faze târzii a culturii Verbicioara, care se remarcă prin existenţa unei gropi de provizii, care avea pereţii lutuiţi. Acest nivel, destul de subţire, fusese anunţat de materiale izolate descoperite în campaniile anterioare în special în partea de sud a sitului. În S XXXIV am găsit un nivel Gornea-Orleşti destul de subţire, dar în care era şi locuinţa amintită. Din păcate acest nivel avea puţin material ceramic şi deci puţine forme de vase au putut fi individualizate.
Cercetările din acest an au relevat faptul că porţiunea în care se desfăşoară în prezent săpăturile a fost ceva mai înaltă decât restul terenului datorită faptului că stratul de cultură apare la o adâncime mai mică, de cca. 0,3 m. Amintim faptul că suprafaţa pe care o cercetăm este aproape plană, datorită lucrărilor de desecare şi nivelare a terenului, care a fost transformat în păşune.
Întregul material arheologic se află depozitat la MRPF, fiind restaurat şi desenat în cea mai mare parte.
În campania următoare ne propunem să atingem limitele de E şi V ale sitului, să găsim centrele de locuire ale perioadelor semnalate doar prin materiale sporadice şi să identificăm eventuale necropole, ţinând seama de faptul că am găsit până acum un mormânt din Hallstatt şi două din feudalismul timpuriu. [G. Crăciunescu] ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie: