Sighişoara | Judeţ: Mureş | Punct: Dealu Viilor, necropolă | Anul: 2004
Descriere:
Raport ID:
3230
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 114523.05 |
Județ:
Mureș
Unitate administrativă:
Mun. Sighișoara
Localitate:
Sighișoara
Punct:
Dealu Viilor, Necropolă
Localizare:
| 114523.05 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Baltag | George | participant | Muzeul de Istorie Sighişoara |
Udrişte | Sibelius Adrian | participant | Instiuție Nedefinită |
Harhoiu | Radu | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Ioniţă | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Spânu | Daniel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Punctul necropolă se află la cca. 300 m în amonte de zona aşezării a sitului arheologic Sighişoara Dealu Viilor. Cercetările arheologice întreprinse aici au dus la identificarea şi cercetarea unor importante vestigii arheologice (390 complexe) aparţinând epocii bronzului (cultura Wietenberg, cultura Noua) şi apoi epocii postromane şi de la începutul epocii medievale. Ansamblurile postromane sunt reprezentate prin mai multe necropole (sfârşitul secolului al III-lea-începutul secolului al IV-lea; secolul al IV-lea; secolul al VI-lea) a unor complexe de aşezări (cuptor de ars ceramică din secolul al IV-lea; locuinţă din secolul al VIII-lea) în timp ce începutul epocii medievale este ilustrat printr-o întinsă necropolă de la sfârşitul secolului al XI-lea şi din cel următor.
Cercetările arheologice din campania anului 2004 şi-au propus rezolvarea mai multor obiective. Unul din acestea a fost continuarea prelucrării tipologice a materialului ceramic din aşezarea de la Dealu Viilor, ceea ce a însemnat analiza tipologică şi comparativă a inventarului ceramic al celor peste 100 de complexe aparţinând sec. III-VIII, respectiv XII. În acest sens au fost desfăşurate paletele cu inventar ceramic al complexelor şi s-a trecut la analiza lor comparativă. De asemenea, pe baza codului de culori, s-a stabilit spectrul coloristic al ceramicii din aşezarea de la Sighişoara Dealu Viilor şi s-a încheiat desenarea materialului ceramic. De asemenea, s-au verificat şi pus în concordanţă materialul grafic, planurile de situaţie a complexelor şi s-au verificat în teren zonele sondate în campaniile trecute.
Obiectivul principal al campaniei din anul 2004 a constat însă în realizarea cercetării arheologice din punctul necropolă a sitului de la Sighişoara Dealu Viilor. Cercetările din acest an continuă un şir lung de campanii de cercetare arheologică întreprinse în acest punct începând din anul 1989 şi care, din lipsă de fonduri, au trebuit a fi întrerupte în anii 1997-1999. În felul acesta s-a conturat şi una din problemele urmărite de cercetarea din acest an, şi anumea aceea a identificării în teren a vechilor săpături, ceea ce permite şi condiţionează racordarea şi integrarea noilor cercetări în cadrul unui program logic de investigare arheologică. Menţionez că deşi zona a fost declarată rezervaţie arheologică, aici, în urma schimbării regimului de proprietate a solului, au avut loc schimbări masive, care au dus la degradarea microzonei, au dus la pierderea sistemului de borne şi din păcate şi la distrugerea unor complexe arheologice.
În acelaşi timp au fost deschise noi zone de lucru în vederea unei posibile identificări în teren a orizontului funerar specific sec. VIII, în punctul aşezare identificându-se o locuire de o intensitate apreciabilă. În vederea îndeplinirii scopului cercetării au fost practicate patru sondaje şi s-a lucrat la cazma şi după caz la şpaclu, detaşarea complexelor obţinându-se prin răzuiri repetate. Materialul arheologic a fost recoltat pe complexe, spălat şi depozitat în pungi şi cutii şi pe palete în depozitul de tranzit al bazei arheologice. Cu ocazia cercetărilor arheologice din acest an au fost dezvelite următoarele complexe (complexele se numerotează în continuarea celor din campaniile anterioare):
Complexul Nr. 391 (Sd.2/04) la adâncimea de -0,8 m a apărut o aglomerare de cărbuni şi bucăţi de chirpic, poate de la o vatră, de formă rotundă, care dispare la -0,9 m. Dimensiuni: 0,2 x 0,2 m. Fără inventar
Complexul Nr. 392 (Sd.2/04) la adâncimea de -0,96 m suprafaţă de pământ negru pigmentat cu chirpic şi materiale ceramice probabil hallstattiene şi câteva oase de animale, în partea de NE a sondajului. Inventar: la adâncimea -1,15 m puţin cărbune, oase de animale şi ceramică modelată cu mâna, probabil hallstattiană.
Complexul Nr. 393 (Sd.3/04) La -0,49 m o groapă cu umplutură galbenă, de formă dreptunghiulară, prevăzută cu o treaptă. Dimensiuni: 0,7 x 0,3 m; -1,2. Fără inventar.
Complexul Nr. 394 (Sd.3/04, în apropierea complexului 393) se conturează la adâncimea de -0,6/–0,8 m, amenajare de pietre de râu, dintre care trei cu urme de ardere şi câţiva cărbuni, reprezentând resturi de la o vatră sau ale unei instalaţii de încălzire a unei colibe de sec. XII, de formă rotund ovală cu dimensiunile de 0,6 x 0,6 m, grosime 0,1 m. În apropierea complexului, la acceaşi adâncime, pe o suprafaţă de aproximativ 0,8 x 1,2 m, intrând în malul de N al secţiunii, pietre şi bucăţi de chirpic, probabil resturile locuinţei. Inventar: fragmentele ceramice din pastă nisipoasă, modelate la roata rapidă, din pastă brun cărămizie, unele ornamentate cu linii scurte oblice.
Complexul Nr. 395 (Sd.3/04, în colţul de NE) la adâncimea -0,62 m, a apărut o aglomeraţie de chirpic de formă rotundă, cu dimensiunile de 0,2 x 0,2 m; adâncimea -0,72 m. Inventar: câteva fragmente ceramice preistorice, probabil hallstattiene.
Complexul Nr. 396 (Colţul de SV al lui Sd.3/04) la adâncimea -0,8 m o aglomerare de chirpic, probabil de epocă hallstattiană, de formă rotund ovală, cu dimensiunile 0,16 x 0,2 m. Inventar: fără inventar.
Complexul Nr. 397 (Sd.3/04, în apropierea complexului 394) la adâncimea -0,8 m o groapă rotundă, cu umplutură de culoare neagră, prevăzută cu o treaptă, la adâncimea -0,8 până la -1 m, de unde se îngustează, având dimensiunile de 0,2 x 0,2 m. Groapa a fost surprinsă pe profilul lăsat acolo unde Sd.3/04 intersecta o secţiune mai veche. Groapa are fundul la adâncimea -1,4 m faţă de nivelul actual de călcare şi are aici dimensiunile de 0,4 x 0,4 m. Inventar: umplutura constă din pământ de culoare neagră şi foarte puţin chirpic şi câteva fragmente ceramice modelate la roata rapidă din pastă nisipoasă, de culoare brun cărămizie, specifice sec. XII. În umplutură mai apar pământ negru, câteva pietre mici, fragmente ceramice hallstattiene antrenate din stratul preistoric tăiat de complex. [R. Harhoiu] ... Vezi mai mult Vezi mai puțin