Proiectele de consolidare şi restaurare ale monumentului arheologic elaborate în 1966, 1974 - 1976, actualizate în 1990 - 1991 se impun însă a fi modificate în lumina cercetărilor arheologice, de parament şi castelologie, reluate în 1991 şi continuate în campanii anuale.  Pe temeiul acestor cercetări, coroborate cu acelea geologice (A. Baltreş şi colaboratorii, în 1991 - 1992) s-a putut stabili ro...lul de reşedinţă seniorală al principalului turn al castelului, situat în dreapta porţii principale. Relevarea zidului median de la primul cat al turnului creează o încăpere a cărei menire de depozit de grâne a fost dovedită atât de dublarea cu cărămidă şi îngrijita tencuire a pardoselii şi pereţilor cât şi de descoperirea in situ a unor grâne carbonizate. Întregul proiect de restaurare trebuie asfel modificat în funcţie de destinaţia turnului şi urmele nou descoperite de ferestre şi podele; de asemenea, eşafodajul de scări şi podeţe propus pentru accesul la diferite caturi trebuie simplificat ţinând seama şi de faptul că, nu toate urmele din zidărie aparţin unor grinzi de susţinere, ci, măcar în parte, schelei constructorilor castelului ce se înălţa odată cu acesta. Descoperirea, în partea de sus a emplectonului, ambelor glafuri ale porţii principale a lăcaşurilor unor masive grinzi de lemn dă o altă dimensiune golului şi necesită şi aici modificarea proiectului uşii, în sensul unei plăci masive, ferecate, în care era amenajată o deschidere mai mică, cu uşa într-un singur canat. Partea superioară a curtinei porţii avea - după cercetările de parament şi studiul comparativ un machicoulis de mari dimensiuni ("meurtrière") a cărui restaurare impune un nou detaliu de proiectare.   La al patrulea turn al castelului, păstrat în parte până la nivelul primului cat, cercetările arheologice au scos la iveală modalitatea podeluirii, la primul şi al doilea cat, aici în funcţie de păstrarea încă în zidărie a unei ambrazuri şi, pe temeiul studiului de parament a existenţei unei terase peste bolta celei de-al doilea cat. Studiul de parament a dovedit şi amenajarea unei poteme în curtina castelului de la est de acest turn, în emplectonul rupturii zidului de aici distingându-se golurile grinzii de asigurare a porţii.  Săpăturile din anii 1993 -1994 au evidenţiat şi fundaţiile curtinei vestice a castelului. Releveele sale coroborate cu analiza de arhitectură militară postulează posibilitatea existenţei pe această curtină a încă unui contrafort. Prezenţa sa era cerută atât de necesităţi de flancare - de ritmul turnurilor şi contraforturilor - cât şi de condiţiile de stabilitate ale construcţiei.   În sfârşit, cercetările arheologice în curs au dus atât la revelaţia descoperirii unor fundaţii ale clădirilor din piaţa castelului - acolo unde vechile investigaţii negau posibilitatea oricăror vestigii - cât şi la precizarea traseului şi detaliilor necesare proiectului de consolidare-conservare a incintei exterioare, a Zwingerului dintre castel şi aceasta.