Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ene | Daniel Lucian | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Olariu | Cristian | responsabil sector | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Saulea | Iulia | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Obiectivele cercetării au fost extinderea cercetării spre S în vederea clarificării situaţiei cartierului afla la S de basilica D (cu transept), a relaţiei acestuia cu basilica D şi cartierul PES-MS; completarea imaginii cartierului adiacent la S de basilica D prin extinderea cercetării în suprafaţă şi spre S. În acest scop, s-a continuat cercetarea în secţiuni trasate anterior, cum ar fi S37, S35, S32, S38. T...otodată, au fost deschise noi secţiuni: la S de S35, S40, orientată E-V, dimensiuni 8,80 x 2,50 m; la S de S2, S42, orientată E-V, dimensiuni 8 x 4 m; la S de S28, S43, orientată E - V, dimensiuni 9 x 2,50 m; la S de S37, S41, orientată N-S, dimensiuni 5 x 3 m. Au fost desfiinţaţi şi mai mulţi martori (S26-29-31; S18-19; S37-cardo; S41-cardo) în vederea dezvelirii unor edificii şi completării imaginii asupra acestora. La desfiinţarea martorului dintre S26-29-31, s-a observat că zidul de E al edificiului devine absidat începând de la o distanţă de 2,10 m faţă de profilul de S, reprezentând probabil o adăugire ulterioară. De asemenea, în S29, la –0,65 m, a fost identificat un zid orientat N-S, gros de 0,54 m şi în care se găseşte o intrare direct dinspre cardo, lată de 1,20 m. Tot în S29, la –1,20 m, a fost descoperită o pilă de hypocaust. În martorul dintre S26 şi S29 a fost descoperită o monedă de bronz bine păstrată datând de la Iustin al II-lea (565-578) emisă probabil în al doilea an de domnie; au mai fost recuperate un fragment de os prelucrat, perforat şi un obiect format dintr-un inel de bronz şi plumb turnat în mortar folosit ca greutate (pond, în greutate de 109 gr. 4 uncii). În cursul desfiinţării martorului situat la S de S29, S26, S25 au fost descoperite mai multe fragmente de dolium şi o monedă de bronz ilizibilă, cu diametrul de 1,4 cm, la -0,59 m. De asemenea, a fost continuată cercetarea în S32, deschisă în campania din 2004, la S de S22-24, orientată E-V, cu dimensiunile de 9 x 2,50 m. La adâncimea de -0,70 m a fost înregistrat un nivel de locuire format din pământ cenuşiu bine tasat, cu urme de arsură şi cărămidă pisată. La -0,60 m au fost recuperate mai multe fragmente de dolium şi un fragment arhitectonic din piatră, probabil dintr-un capitel. În S35 s-a ajuns până la un nivel de călcare format din pământ cenuşiu bine tasat, având în componenţă fragmente de cărămidă pisată şi identificabil în c. 1 şi 2, la o adâncime de –0,63 m. În aceeaşi secţiune, au fost descoperite două fragmente de opaiţ (c. 1, -0,30 m) şi o monedă de bronz, (c. 2, -0,50 m), din păcate ilizibilă. În vederea lărgirii orizontului stratigrafic s-a continuat cercetarea în S37. În c. 1 la -0,36 m a fost reperat şi înregistrat un nivel de călcare din pământ cenuşiu bine tasat, având în compunere fragmente de cărămidă, cărbune şi spart de dărâmătură; acest nivel a fost surprins şi în S35 la aceeaşi adâncime. În c. 2 la -0,52 m a fost identificat şi înregistrat un alt nivel de călcare. După îndepărtarea nivelului de dărâmătură surprins la -0,70 m, cercetarea a fost oprită la -0,99 m pe un nivel de incendiere (pete galbene de chirpic tasat şi arsură). Situaţia din S38 este ceva mai complexă. Aici cercetarea începută anul trecut a continuat. În partea de E, la –0,63 m, a fost identificată o stradelă orientată N-S, pavată cu piatră. Apoi, zidul care aparţine edificiului identificat în campaniile anterioare (S17, 27, 30) are, în S38, o intrare blocată, lată de 1,56 m şi se continuă spre S, intrând în profil. În partea de E a acestui zid a fost descoperită o bordură din pietre lustruite. În interiorul acestui edificiu, la -0,74 m, a fost descoperit un nivel de călcare (identificat şi în S32, S40), format din pământ cenuşiu bine tasat, cu urme de cărămidă. Spre V, la -0,73 m, a fost descoperit un nou zid, gros de 0,63 de m şi orientat NV, din piatră legată cu pământ, foarte probabil dezafectat de edificiul care îl suprapune. În extremitatea de V a secţiunii, la -0,88 m, a fost descoperit un nou nivel de călcare format din lut galben cu urme de arsură, databil printr-o monedă de bronz (-0,88 m), din păcate ilizibilă. Tot aici, la adâncimea de -1,30 m au fost găsite fragmente de ceramică Latène, lucrate la roată, de culoare neagră cu firnis, precum şi un fragment ceramic cu dipinti. Pentru a se clarifica situaţia apărută în S35, la S de aceasta a fost deschisă o nouă secţiune S40, orientată E-V, cu dimensiunile 9 x 2,50 m. Din stratul vegetal au fost recuperate o ansă de opaiţ (cruce) din ceramică smălţuită, două monede romane de bronz foarte prost păstrate, mai multe fragmente de opaiţ datate în sec. VI-VII p.Chr. În c. 1, la -0,16 m imediat sub stratul vegetal a fost reperat un pavaj din dale de cărămidă spart de dărâmătură. Tot în caroul 1, la -0,20 m a fost înregistrat un nivel de călcare format din pământ cenuşiu bine tasat. În c. 2 şi 3 după îndepărtarea unui masiv nivel de dărâmătură format din tegulae, cărămidă, chirpic şi piatră, la adâncimea de -0,58 m a fost înregistrat un alt nivel de călcare. În c. 3, la -0,89 m a fost identificat un zid din piatră legată cu pământ, orientat N-S, lat de 0,65 m, probabil continuarea celui din S35. La V de zidul menţionat a fost identificat un nivel de călcare la cca. -0,72 m, lipit de zid. Acesta este format din lut galben şi fragmente de cărămidă pisată. În c. 2 la -0,86 m a fost descoperit conturul unui dolium. În interiorul lui s-au găsit fragmente din partea sa superioară, fragmente de tegulae, cărămizi precum şi fragmente ceramice tipice pentru perioada târzie a locuirii în cetatea Tropaeum Traiani. La S de S37, lăsându-se un martor de 1,50 m, a fost deschisă o nouă secţiune S41, orientată N-S cu dimensiunile de 5 x 3 m. Imediat sub stratul vegetal a fost reperat un zid din piatră legată cu pământ, orientat SV-NE, lat de 0,60 m, continuare a zidului ce apare în profilul dinspre cardo. La S de zid cercetarea s-a oprit pe un nivel de dărâmătură format din tegulae, cărămizi, piatră şi fragmente ceramice. În partea de N a secţiunii a fost identificat nivelul de incendiere înregistrat şi în S37 la aceeaşi adâncime, de -1 m. La E de S28, în vederea clarificării situaţiei apărute în această parte a sectorului, a fost deschisă o nouă secţiune S42, orientată E-V, cu dimensiunile de 8 x 4 m, împărţită în patru carouri numerotate de la E la V. Imediat sub stratul vegetal în c. 2, 3 şi 4, în profilul de S al secţiunii a apărut un zid din piatră legată cu pământ, orientat aprox. NE-SV. În c. 1 a fost descoperit colţul interior pe care acest zid îl face cu un altul orientat N-S şi lat de 0,70 m, dar epuizarea fondurilor a făcut ca cercetările să se oprească deocamdată aici. În vederea completării imaginii asupra sistemului edilitar al cartierului (ce se conturează la S de basilica cu transept) a fost deschisă o nouă secţiune, S43 la S de S28, orientată E-V cu dimensiunile de 9 x 2,50 cm, lăsându-se un martor de 1 m. Imediat sub stratul vegetal a fost recuperat un fragment de capitel. În c. 3 a fost identificat al treilea colţ al încăperii ce se conturează atât în S28 cât şi în Su3 şi care făcea parte probabil dintr-un edificiu cu cel puţin 2 încăperi. Zidul orientat SV-NE pare să fie comun atât încăperii mai sus menţionate cât şi al alteia delimitate de cele două ziduri orientate N-S, unul în c. 1 şi celălalt în c. 3. Rămâne de cercetat (în campaniile următoare) dacă acestea erau adosate sau ţesute zidului orientat SV-NE. Ne-am oprit pe un nivel de locuire din pământ cenuşiu bine tasat, înregistrat la -0,60 m. Pe acest nivel a fost găsită o monedă romană din bronz cu diametrul de 2,5 m datată probabil în sec. IV p.Chr. Pe lângă ceramica tipică perioadei târzii a locuirii la Tropaeum Traiani, menţionăm şi un fragment arhitectonic cilindric, din marmură, cu diametrul de 8 cm, probabil un fragment dintr-un picior de masă. Cu toate că extinderea cercetării în acest sector a fost îngreunată de procesul de îndepărtare a movilei de pământ formată de-a lungul timpului în urma săpăturilor arheologice anterioare, rezultatele cercetărilor din această campanie vin să completeze imaginea atât asupra sistemului edilitar din perioada târzie a locuirii din cetatea Tropaeum Traiani, cât şi asupra succesiunii stratigrafice în cartierul situat la S de basilica cu transept.