| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Stanciu | Ioan | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
Datorită insuficienţei fondurilor alocate, cercetările desfăşurate în punctul Ciurgău au avut un caracter restrâns. A fost săpată o singură suprafaţă (10 x 10 m), între S IX/1993 şi S VII/1993. A fost cercetată ultima porţiune dintr-o groapă de formă oval-neregulată în plan şi cu fundul albiat (dimensiuni pe axe: 2,40 x 1,40 m; adâncime maximă: 0,20 m, de la nivelul ei de săpare). În umplutură au apărut fragme...nte ceramice cenuşii fine (mai ales de la castroane), dar şi din pastă zgrunţuroasă, lucrate la roata rapidă şi câteva fragmente din oale lucrate cu mâna. Prin ornamentele specifice (brâu crestat, brâu alveolat, asociat cu buton crestat, crestături pe buză) ceramica lucrată cu mâna are un pregnant caracter dacic. Materialul ceramic ar putea fi datat în sec. al III-lea mai cu seamă, deoarece este prezentă ceramica cenuşie fină stampată, ceramică fină cărămizie lucrată la roată, lipsind cu desăvârşire ceramica cenuşie lustruită. Sporadic, fragmente ceramice din epoca romană au apărut pe întreaga porţiune cercetată în marginea terasei. Nu există însă un strat de cultură din această perioadă. Este foarte probabil că locuirea din epoca romană a fost de slabă intensitate; în acest sens, groapa descrisă ar putea fi interpretată ca o construcţie uşoară, utilizată ca adăpost provizoriu. Nu au fost descoperite complexe arheologice databile în perioada medievală timpurie.
