În urma unor cercetări de suprafaţă efectuate între anii 1992-1994, pe malul râului Putna, în localitatea Vităneştii de sub Măgură, am descoperit un număr de 13 piese litice, respectiv 11 bucăţi, printre care grattoire, lame, lamele, aşchii masive, nuclee, etc., aparţinând Gravettianului (studiul efectuat de către dr. Alexandru Păunescu de la Institutul de arheologie Bucureşti). O nouă cercetare (Al. Pă...unescu şi A. Apostu) a dus la descoperirea unui alt număr de piese litice, pe aceeaşi terasă a râului, în acelaşi loc, piese formate în marea lor majoritate din gresie, silex zis de Prut, obsidian, radiolarit, şist, silex translucid, etc. S-a efectuat un sondaj arheologic, în punctul "La Coasta Lacului", situat, la cca. 600 m sud de biserica din localitate, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", pe terasa mijlocie, de pe partea dreaptă a râului Putna, altitudinea relativă a terasei fiind de cca. 20 - 22m. În solul răscolit de lucrările agricole, erodat de către ape, datorită pantei destul de line a terasei, s-au descoperit obiecte litice aparţinând Gravettianului.   Nivelul de locuire Gravettiană are o grosime cuprinsă între cca. 20 - 30 cm şi se situează stratigrafic, la limita inferioară a loessului gălbui-cenuşiu, şi în partea superioară a solului brun-roşcat închis. Un număr de câteva piese au fost găsite şi în depunerea III de culoare brun-roşcat deschis. Sub adâncimea de 0,50 m nu a mai apărut nici o piesă; ambele secţiuni (S I şi S II) fiind sondate în pătratele 10 a şi 10 b, până la adâncimea de 2,00 m (S I) şi 2,10 m în S II. Au fost găsite piese litice şi cu ocazia cercetărilor de suprafaţă, în depunerea de loess cenuşiu, răscolit de lucrările agricole. Inventarul litic, în general microlitic, constă din grattoire simple (unul dublu) pe aşchie retuşată, lamelă à dos, lamele simple, nuclee prismatice, aşchii simple, spărturi, etc.  Materia primă este destul de variată şi constă din silex de bună calitate, zis de Prut, care a căpătat o patină în general alb-albăstruie, marnă gălbuie, radiolarit, gresie silicioasă şi glauconit, şist negru, silex translucid brun; (în urma unor analiza microscopice se vor determina cu exactitate mineralele şi rocile din care sunt constituite).  Este o locuire relativ săracă, cel puţin în zona cercetată. Pe o suprafaţă de 20 m², nu s-au găsit alte resturi de locuire, cum ar fi vetre de foc, cărbuni, resturi osoase (faunistice), floră, etc; totuşi prin poziţia sa stratigrafică, prin tipologia şi dimensiunile sale, este o locuire gravettiană, aparţinând unei etape evoluate a gravettianului, probabil finală. Geologic, probabil, ne aflăm spre sfârşitul W2-3 şi W3, dacă se ia în considerare că depunerea brun-roşcată închisă, ar fi fost depusă în interstadiul W2-3. Totuşi, ultima depunere, răscolită de lucrările agricole, ar aparţine ultimului stadiu W3. S-au luat probe de sol. S-au mai găsit în solul răscolit de plug (loessul de suprafaţă) şi câteva fragmente ceramice din etapele bronzului şi dacice. Industria litică de la Vităneştii de sub Măgură prezintă strânse similitudini tehnico-tipologice, cu cele din Moldova, cum ar fi cele aparţinând nivelului V, de la Ceahlău-Dârţu, nivelului V, de la Podiş-Ceahlău, cu cele din nivelul VI, de la Bistricioara-Lutărie, precum şi cu cele din S-E Moldovei, de la Puricani-Poarta Bârzarului şi Măluşteni IV Stejarul lui Filiuţă.