.
Giurgeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piua Pietrii | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală târzie
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Giurgeni
Comuna:
Giurgeni
Punct:
Piua Pietrii
Toponim:
Oraşul de Floci
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Matei Gheorghe Muzeul Judeţean Ialomiţa
Mihai Daniela Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
Oţa Silviu Ion Muzeul Naţional de Istorie a României
Păunescu Anca Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Sector Grind nr. 1 Cercetarea din această campanie s-a concentrat în capătul nordic al secţiunii din anul 2003, unde a fost descoperită o concentrare de patru locuinţe din a doua jumătate a sec. XVI, distruse de incendii. În anul 2003 a fost dezvelită şi cercetată integral numai o locuinţa cu pavaj din bolovani adosat laturi nord-estice în exterior1. În anul 2005 s-au trasat patru casete (5 x 5 m) pentru dezve...lirea completă a unei locuinţei foarte apropiată de cea menţionată. După îndepărtarea stratului de chirpic ars, provenit de la pereţii prăbuşiţi s-a constatat că suprafaţa podelei, cu urme ale găurilor de pari de la peretele intermediar, era mult mai mare. Din cauza timpului nefavorabil cercetarea ei a fost întreruptă, urmând să fie continuată în campania viitoare. Deocamdată s-a constatat că asemenea locuinţelor descoperite în campaniile anterioare, aceasta a fost ridicată pe temelie din bârne late, bine încastrate în stratul de lut şi era compartimentată în două încăperi. Se presupune că a fost abandonată înainte de incendiu, deoarece inventarul arheologic descoperit deocamdată este foarte sărac. Aproape lipită de latura sud-vestică a locuinţei, în arătură s-a observat o zonă cu urme de cărbune, multe fragmente de oase animale şi fragmente ceramice, fragment de cahlă cu cap de călăreţ (nesmălţuită). După îndepărtarea stratului de arătură au apărut multe fragmente de ceramică nesmălţuită şi o mare cantitate de oase de animale într-un strat de pământ cenuşiu măzăros cu aspect de umplutură până la adâncimea de 0,50 m. Sub această cotă se contura urma unei gropi pentru depunerea reziduurilor menajere, a cărei cercetare se va finaliza în campania viitoare. [Anca Păunescu] Sector Grind nr.3. În acest sector a fost continuată cercetarea complexelor înregistrate în campaniile precedente. Mai precis se urmăreşte relaţia între locuinţele cu mai multe faze de refacere şi limita necropole nr.3. În acest scop a fost trasată SIII (18 x 3 m), paralelă cu SI/2003. În această secţiune nouă, între c.6 şi c.9 au fost descoperite resturile a trei locuinţe suprapuse, care au fost separate între ele prin lentile de pământ galben, folosit pentru nivelarea terenului. L1/a, orientată E-V, avea podeaua din lut (6 x 4 m) situată la cota de -0,50 m. Sub aceasta, la cota de -0,58/-0,60 m s-a aflat L1/b, la care podeaua a fost amenajată din bârne de lemn cu diametrul de 0,30 m. Pe podea s-au descoperit un ulcior întreg, o greutate pentru plasa de pescuit, lucrată din piatră. În zona de NNE a podelei s-a aflat şi vatra ovală (1,07 x 0,82 m) de la o sobă construită din cărămizi. Lângă vatră s-au mai descoperit un sfeşnic întregibil acoperit cu smalţ de culoare verde, un castron acoperit cu smalţ în nuanţe de verde şi maro, şi un fragment de cahlă decorată cu o cruce şi un chip uman. Podeaua locuinţei 1/c s-a descoperit la cota de -0,80 m, acoperită cu un strat de chirpic ars. Toate aceste locuinţe erau orientate V-E şi podelele aveau o suprafaţă de 24 m². În concluzie, fiecare refacere a locuinţelor a fost însoţită obligatoriu de o nivelare a zonei, efectuată cu pământ galben compactat pentru a mări rezistenţa solului în vederea construirii altei locuinţe şi chiar pentru ridicarea nivelului solului pentru a o feri de inundaţii. Cele trei locuinţe au fost ridicate folosindu-se aceeaşi tehnică, din lemn şi chirpic. Tot în SIII/2005, în c. 1-6, s-a ajuns la adâncimea de -1 m, unde au apărut morminte ce aparţin necropolei nr.3, dar datorită timpului nefavorabil au fost conservate provizoriu pentru a fi cercetate împreună cu antropologul în campania viitoare. Cercetările au continuat şi în zona centrală a casetei A adiacentă S1/2003, situată în partea nordică, pentru delimitatrea L2/2003, unde se aflau resturile unei sobe din lut. Pe baza observaţiilor făcute şi în campaniile anterioare cel mai vechi nivel de locuinţe aparţine sfârşitului sec. XV, al doilea nivel se poate data cu ajutorul monedelor descoperite în prima jumătate a sec. XVI, iar ultimul nivel aparţine sfârşitului sec. XVI şi începutul sec. XVII. S-a mai putut constata alinierea locuinţelor cu orientarea V-E şi cu distanţe de 2-3 m între ele, care pot fi interpretate ca uliţe. [Gheorghe Matei] Sector Grind nr. 9 În vederea verificării observaţiilor făcute cu ajutorul prospecţiilor arheogeofizice efectuate în anul 2003, SI/2004 s-a prelungit cu încă 10 m spre S, încât să taie valea pentru a surprinde urmele presupusului zid indicat de măsurătorile de rezistivitate. Se constată existenţa unui pământ negru lutos, cu foarte puţin material ceramic scurs de pe panta grindului. La cota de -0,60 m s-a adâncit numai pe jumătate din lăţimea secţiunii pentru a ajunge la stratul de steril arheologic. SII/2005, a fost trasată la distanţa de 46,5 m spre V de SI/2004 (75 x 1,50 m) orientată N-S. Stratigrafia rezultată indică existenţa, imediat sub stratul vegetal (arătură) a unui nivel de pământ castaniu, până la adâncimea de 0,50 m, amestecat cu pigmenţi de chirpic, inegal răspândiţi în suprafaţa secţiunii, amestecat cu fragmente ceramice mărunte, atipice. Sub acesta, până la adâncimea de 0,77 m urmează un nivel de pământ gălbui-lutos, cu foarte puţin material arheologic. Pământul galben, steril arheologic se găseşte la adâncimi ce variază între 0,80 m şi 1,10 m. În c. 30-32, la adâncimea de 1,10 m s-au descoperit scheletele a doi adulţi şi a unui copil (M1-3). Această situaţie a fost găsită şi în SI/2004 şi presupunem existenţa unei noi necropole din aria oraşului amplasata în mijlocul Grindului nr.9. Deocamdată nu a fost surprinsă nici o urmă a construcţiilor din piatră semnalate de cercetările arheogeofizice. [Dana Mihai, Anca Păunescu]

Note Bibliografice:

1. CCA 2004, p.129.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO