Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Luca | Sabin Adrian | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu | |
Purece | Silviu Istrate | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu | |
Roman | Cristian Aurel | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara | |
Sîrbu | Valeriu | responsabil | Muzeul Brăilei |
Campania anului 2005 a urmărit, în parte, metodologia de săpătură a anilor anteriori, suprafeţele noi cercetate fiind următoarele: S31 şi 34 (4 x 4 m), S32 (4 x 3 m), S33 (12 x 1,5 m), la care se adaugă cercetarea parţială a secţiunilor SVII (20 x 1,5 m) şi SVIII (20 x 1,5 m); la acestea se adaugă S16 (4 x 4 m) începută în anii anteriori. În total, s-a cercetat o suprafaţă de 106 m2. Obiectivele campaniei din ...anul acesta au fost: epuizarea zonei cu depuneri umane şi de piese din epocă dacică din Grădina Castelului – Platou; stratigrafia din Grădina Castelului – Terasă. Săpăturile din anul acesta sugerează ipoteza că zona cu înhumări de copii de pe Platou a fost epuizată; desigur, nu se exclude posibilitatea ca astfel de depuneri să mai existe şi în alte zone din Grădina Castelului, deşi e puţin probabil. Grădina Castelului - Terasă S16/2003-2005.Stratigrafia În prezent, suprafaţa săpată are 4,20 x 4,20 m, datorită, îndreptării malurilor în vara anului 2005, ordinea carourilor respectând strategia iniţială propusă pentru această săpătură. Doar în c. B şi C a fost atins, la –1,50 m de la nivelul actual de călcare, stratul care cuprinde materiale arheologice ale culturii Starcevo-Criş (nesăpat în profunzime). Acest nivel este suprapus, pe suprafaţa cercetată, de un altul de culoare brun-deschisă, de până la 0,15 m grosime, cu materiale aparţinând epocii bronzului. Nivelul aferent ceramicii canelate (cu decor şi forme tipice culturii Basarabi) suprapune nivelul din epoca bronzului, iar la –0,50/0,55 m, de la actualul nivel de călcare, este suprapus de un nivel bulversat în care apar materiale aparţinând epocilor modernă, dacică, Basarabi şi din epoca bronzului. Au fost identificate şi parţial epuizate un număr de nouă complexe arheologice, din rândul cărora vom prezenta câteva. L1,în caroul D, identificată la adâncimea de 1,20 m de la actualul nivel de călcare, a fost cercetată doar pe 1,15 x 1,40 m, restul aflându-se sub maluri. Locuinţa, cu o pantă uşor descendentă spre N, are aspectul unei platforme formate din calcar dolomitic mărunţit şi pietriş, marginile ei fiind marcate de blocuri mai mari de calcar dolomitic, dar pe marginea ei nu s-au identificat gropi de pari; grosimea acestei platforme este variabilă, între 0,04 m pe latura sudică şi 0,10 m pe cea nordică. Materialele surprinse pe nivelul de călcare al locuinţei sunt puţine şi constau din ceramică canelată de tip Basarabi, apoi piese de silex şi os. L2 - locuinţa Coţofeni, doar parţial săpată, uşor adâncită în nivelul Starcevo-Criş, cu suprafaţa de culoare brun-roşcată, cu un prag interior şi marginea marcată de blocuri mari de calcar dolomitic. Nivelul de călcare al locuinţei este marcat de mult material ceramic tipic culturii Coţofeni, cu unele vase întregibile, apoi de piese de os ori litice. Gr.6, parţial cercetată, la -1,30 m de la actualul nivel de călcare, aparţine culturii Coţofeni, şi este tăiată de locuinţa L2, tot Coţofeni. Umplutura gropii este compactă, de culoare brună, cu puţine fragmente ceramice, plus resturi osteologice, la care se adaugă câteva fragmente Starcevo-Criş, antrenate o dată cu săparea complexului. S28 În urma reluării săpăturii dimensiunile au devenit 5,20 x 5,20 m. S-a finalizat curăţarea stâncii native, observându-se zone întinse cu calcar dolomitic alterat, suprapus de foarte puţine fragmente ceramice Basarabi şi oase de animale de mici dimensiuni. S29 În c. B-C, la -0,30 m, s-a cercetat o suprafaţă cu fragmente ceramice şi oase de animale, bulversate, aparţinând culturii Basarabi. Stânca nativă, foarte denivelată, este acoperită de un sol negru-cenuşiu, granulos, foarte subţire în zona unde stânca nativă are un plan aprox. orizontal şi mai gros în zona cuvetelor. Colţul de NV este ocupat, sub adâncimea de 0,20-0,22 m, de un nivel de dolomită foarte alterată, cu aspect prăfos, de culoare gălbui-pal. Cpl.57, depunere Basarabi - în c.D, la -0,23 -0,30 m, s-a găsit un vas depus pe un pat de dolomită calcaroasă, ce suprapune direct stânca nativă, sub fundul vasului fiind descoperit un vârf de bronz de mici dimensiuni; la nivelul fragmentelor din acest vas apar şi un număr redus de fragmente osteologice de animale. Cpl.62, groapă Basarabi - în c. A şi D, sub -0,40 m, s-a conturat un nivel cenuşiu-deschis, cu un contur neregulat., cu multe fragmente de vase Basarabi, plus oase, Sub nivelul menţionat s-a identificat o groapă, adâncă de 0,50 m, cu un contur circular şi fundul plat, umplutura ei constând din fragmente Basarabi, oase de animale şi foarte puţine resturi de cărbune. Nu putem afirma, categoric, în lipsa unui studiu geologic, dacă groapa a fost săpată în stânca nativă sau dacă a fost umplută o cuvetă existentă în dolomită. S31 După îndepărtarea nivelului vegetal, la -0,12 m de la actualul nivel de călcare, în colţul sud-estic al săpăturii, s-a conturat partea superioară a amenajării medieval-târzii, de aspectul unui „covor” de piatră, cu resturi de cărămidă, fragmente osteologice, pietriş. Complexul este înclinat spre E, pe o lungime de cca. 1 m, pe toată suprafaţa laturii sudice, şi se închide în colţul nord-vestic al suprafeţei. SVII Stratigrafia este, pe primele 10 carouri, foarte firavă, alveolările din stânca nativă fiind acoperite de un sol brun-negricios, granulos, cu puţine resturi arheologice. Pe parcursul c. 12-14 solul, care acoperă stânca nativă, este brun-cenuşiu, de aspect lutos, cu fragmente ceramice şi osteologice. Ultimul nivel este constituit de solul rezultat din depunerile de praf industrial, cu o grosime de 0,08-0,12 m. Cpl.66 reprezintă o depunere a unui vas ceramic extrem de fragmentat, în c. 8, la adâncimea de 0,32 m, aflat într-o cuvetă de mici dimensiuni; după factură şi decor - brâu alveolat orizontal, vasul poate aparţine epocii bronzului. Dealul Sânpetru S4/2005. Stratigrafia Suprafaţa, în curs de cercetare, are dimensiunile de 60 x 2 m, a fost trasată transversal pe axa Dealului Sânpetruîn vederea observării vestigiilor care s-au mai păstrat, ţinând cont de amplele distrugeri pe care le-a suferit acest sit. După îndepărtarea nivelului vegetal, săpătura s-a adâncit până la –0,30 m, după care a intrat în conservare pentru a fi cercetată în campania următoare.
S. A: Luca et alli, CCA 2003, p. 143-144, pl. 64; CCA 2004, p. 142-144, pl. 29; V. Sîrbu et alli, CCA 2005, p. 178-179.