Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2005


Descriere:

Raport ID:
3408
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Extramuros - Poarta Mare - Turnul Mare
Toponim:
Histria
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Suceveanu Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Damian Paul responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Bottez Valentin Victor participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Nedelcu Nicoleta participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâră Monica participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Pascale Alina participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ştefan Andreea participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Raport:
Din anul 2000 a fost demarată cercetarea zonei din exteriorul incintei cetăţii târzii, situată între Poarta Mare şi Turnul Mare, din dorinţa de a face o serie de observaţii asupra locuirii romane timpurii, eventual a celei elenistice, dar şi de a pune în valoare din punct de vedere turistic o porţiune din perimetrul central al aşezării histriene. Zona a suferit numeroase intervenţii atât post construirii zidului de incintă (238 p.Chr.), cât şi mai ales din 1914 încoace, odată cu începerea săpăturilor de la Histria1. Investigaţiile arheologice din campaniile 2000–2004 au oferit date stratigrafice ale zonei şi au dus la descoperirea unor edificii şi alte complexe arheologice2, databile din epoca elenistică târzie până în ultimul nivel roman timpuriu (nivelul IC3); până în acest moment nu avem indicii concludente pentru plasarea vreunuia dintre complexe posterior ridicării incintei romane târzii (nivelul IIA - din a doua jumătate a sec. III p.Chr.). Pentru primele două nivele (nivelele IA, IB) elementul central îl reprezintă o porţiune dintr-o stradă de factură elenistică4 utilizată şi în epocă romană. În al treilea nivel identificat (nivelul IC), zona suferă transformări majore şi primeşte o nouă orientare şi organizare (definită de strada corespunzătoare canalului nr.35) posibil în contextul transformării acesteia într-un spaţiu public? (construirea unei basilicii civile6 în apropiere vine în sprijinul acestei ipoteze) a cărei amploare nu o cunoaştem încă datorită stadiului incipient al cercetării, dar şi transformărilor ulterioare odată cu construirea zidului de incintă postgotic. Obiectivele principale ale acestei campanii au fost cercetarea unor elemente legate de edificiul nr.1 (surprinderea limitei de V, detalii constructive în cele două momente cronologice identificate, elemente de datare etc.), detalii constructive ale incintei romane târzii (mai ales cele legate de cronologia bastionului şi turnul Porţii Mari), precum şi elucidarea unor probleme stratigrafice. Pentru aceasta cercetarea s-a concentrat doar în suprafeţele de la N7, cas. - A 1-2, A 1-4, B 1-4, C 2-3, D 2, trasate în anii anteriori, iar acolo unde situaţia a permis eliminarea martorilor stratigrafici dintre anumite casete. Edificiul nr. 18 - edificiu de mari dimensiuni aflat la N de strada de tradiţie elenistică (artera b), s-a lucrat în interiorul încăperilor definite de zidurile Z1–Z2 (respectiv L6–7 şi zona A39), Z5–Z6 (L3) şi Z3-Z10 (L1). În încăperea L7 au fost cercetate două gropi (denumite convenţional G1 şi G2-G1, adâncimea de la gura gropii = 0,96 m; G2, adâncime de la gura gropi = 0,94 m) cu dimensiuni asemănătoare (de formă ovală în plan, diametru mare = 0,90 m) dispuse la E de chiupul nr.210. Este foarte probabil că aceste gropi să reprezinte lăcaşurile în care au fost aşezate vase de provizii. De asemenea, s-a constatat prezenţa, în cantitate considerabilă, de materie organică (grâne?) atât în zona încăperilor L3, L6, L7, cât şi în zona A3 (la S de zidul Z2). Observaţiile făcute în situ ne fac să credem că zidurile edificiului nr.1 din această zonă (respectiv zidurile Z1, Z2, Z29) au fost dezafectate cu ocazia implantării vaselor de provizii (chiupurile 1-4), ceea ce întăreşte ipoteza noastră privind dezafectarea edificiului nr.1 în ultimul nivel (IC). Observaţiile făcute până în prezent nu ne permit să ne pronunţăm asupra limitei de V a edificiului deşi unele indicii sunt în acest sens (Z30 surprins parţial în cas. A4). Cercetările din perimetrul casetelor A2, C2-C3 au adus noi dovezi de ordin stratigrafic în favoarea ipotezei noastre privind dezafectarea edificiului nr.1 de construcţia canalului nr. 3 şi a perimetrului definit de zidurile Z4 şi Z7 în ultimul nivel cronologic surprins. Incinta cetăţii târzii: Au fost efectuate două sondaje în zona colţurilor de E şi V ale Bastionului Porţii Mari11. Cercetarea s-a oprit la adâncimea de 2,10 m atingându-se pânza freatică. S-au făcut observaţii legate de sistemul constructiv al Bastionului, plinta acestuia fiind aşezată pe un strat nisipos. S-a constatat că o porţiune din traseul zidului Z9 este refolosit în plinta Bastionului, iar ca plintă un zid ce vine perpendicular pe zidurile Z9 şi Z30 (ce ţin tot de edificiul nr 1). De asemenea, se observă că plinta zidului de incintă şi a curtinei dintre Bastionul şi Turnul Porţii Mari se aşează pe un strat de lut galben şi nisip ce nivelează un puternic strat de arsură. Pentru verificarea stratigrafiei zonei s-au realizat două sondaje în cas. B2–3 (în interiorul canalului nr.3) şi în cas. B3 c. d4, E4, c.a1. Sondajele au fost oprite la adâncimi cuprinse între 1,90–2,06 m, unde s-a atins pânza freatică. Cpl. 912 a mai fost surprinsă şi cas. B3–4, C4. Astfel, această amenajare este surprinsă pe o lungime de 40 m, o lăţime de 8 m şi cu o grosime de 0,30–0,40 m, la adâncimea medie de 1,30 m. De asemenea, s-a constatat şi faptul că fundul canalului nr.3 este construit deasupra acesteia. În stadiul actual al cercetării nu ne putem pronunţa asupra ansamblului din care face parte. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin