Muchea | Comuna: Siliştea | Judeţ: Brăila | Punct: Popină | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pandrea | Stănică | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Stoian | Viorel | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
În campania de cercetări din 2005 ne-am propus următoarele obiective:
- continuarea cercetărilor anterioare, întrerupte în anul 2000;
- epuizarea complexelor arheologice identificate în 2000 şi cercetate doar parţial;
- identificarea de noi complexe arheologice, pe latura sud-estică a popinei.
Principalele rezultate:
- executarea unei ridicări topografice a sitului (STEREO 70) şi marcarea pe plan a vechilor săpături, precum şi a tranşeelor săpate în timpul Primului război mondial;
- cercetarea integrală a complexelor arheologice identificate în campania din 2000;
- descoperirea de noi complexe arheologice;
- precizări cu privire la stratigrafia şi cronologia aşezării hallstattiene de pe „Popina” de la Siliştea.
În campania 2005 am continuat cercetările în S29 şi S33, trasate în campania 2000, pe care le-am lărgit cu scopul surprinderii GR2 şi GR3 şi am trasat o nouă secţiune – S35. În cele trei secţiuni cercetate s-au descoperit 9 complexe arheologice din care, şapte erau gropi menajere şi două erau amenajări pentru pregătirea lutului necesar la construcţia şi repararea locuinţelor sau anexelor gospodăreşti.
S29 = 22 mp (5,5 m x 4 m)
Iniţial secţiunea avea 5 x 3 m, dar datorită colmatării acesteia şi a prăbuşirii unor profiluri, am fost nevoiţi să-i îndreptăm laturile astfel că în anul 2005 dimensiunile acesteia au ajuns la 5,5 x 4 m. În această secţiune am cercetat trei gropi.
Groapa 1. DG = 0,90 m, DF = 1,35 x 1,30 m, A = 0,50 m; a apărut în profilul vestic al S29 la 0,65 m adâncime, avea formă tronconică cu baza ovală (D = 1,35 x 1,30 m) şi a fost umplută cu pământ de culoare brun-gălbui; ca material am descoperit câteva fragmente de vase ceramice, fragmente de oase, bucăţele de lipitură şi fragmente de lemn carbonizat.
Groapa 2. DG = 0,92 m; DF = 1,30 m; A = 0,80 m; a fost identificată la - 0,40 m, la baza stratului cultural III (superior) şi continua în straturile I şi II; formă de clopot, umplutura era formată din pământ negru-cenuşiu şi un strat gros de lutuire pe fund. Lutuirea de pe fundul gropii se prezenta ca o suprafaţă de pământ foarte bine bătătorit, cu o latură semicirculară, după forma gropii, şi era perforată de mai multe găuri de rozătoare. În pământul de umplutură am descoperit o piatră paralelipipedică pentru ascuţit, mai multe fragmente de vase ceramice, un fragment dintr-o carapace de ţestoasă, lipitură arsă, cenuşă şi cărbuni.
Groapa 3. DG = 2,90 x 2,50 m, DF = 1,85 x 1,40 m, A = 0,50 m. Identificată începea la - 0,65 m, la baza stratului cultural II (intermediar) şi continua în stratul I. Constatările referitoare la această complex ne permit să afirmăm că GR3 apare, mai degrabă, ca o alveolare în teren. Umplutura gropii era formată din pământ de culoare negru-brun amestecat cu pământ brun-galben. În aceasta groapă am descoperit mai multe fragmente ceramice, fragmente de lipitură de pereţi şi oase de animale.
S33 = 20,25 mp (7 x 2 m)
Această secţiune a fost trasată perpendicular pe S29 cu scopul de surprinde integral Groapa 1 şi Groapa 2. În final, am mai identificat şi cercetat încă patru gropi
Groapa 6. DG = 1,10 m, DF = 1,50 m, A = - 0,67 m. Groapa începea la -0,43 m de la stratului arheologic III (superior); avea formă tronconică şi conţinea în umplutură foarte multă cenuşă, fragmente de vase ceramice, lipitură şi fragmente de oase.; fundul gropii era lutuit.
Groapa 7. DG = 1,20 m, DF = 1 m, A = 0,70 m. Groapa începea la -0,65 m de la baza stratului arheologic III (superior); avea formă tronconică, fundul lutuit şi conţinea în umplutură multă cenuşă, fragmente de vase ceramice şi oase de animale.
Groapa 8. DG = 1 m, DF = 0,80 m, A = 0,75 m. Groapa începea la -0,40 m de la baza startului vegetal actual, avea fundul lutuit şi conţinea pământ cu multă cenuşă în compoziţie, fragmente de vase ceramice, lipitură arsă de la vatră, şi oase de animale.
Groapa 9. DG ˜ 0,8 x 0,9 m, DF ˜ 0,6 x 0,5 m, A = 0,53 m. Groapa începea la -0,77 m de la baza nivelului vegetal actual, avea formă tronconică, fund lutuit şi umplutura ei era compusă din pământ negru-cenuşiu, amestecat cu foarte multe fragmente de lipitură de pereţi, fragmente de vatră, fragmente de vase ceramice şi oase de animale.
S35 = 14 mp (4,5 x 4,5 m)
În anul 2000 această secţiune a avut 4 x 4 m, dar datorită prăbuşirii malurilor am fost nevoiţi să redimensionăm secţiunea şi să îndreptăm laturile, astfel că în anul 2005 a ajuns să aibă dimensiunile de 4,5 x 4,5 m. Cercetarea din anul 2000 a dus la descoperirea a două complexe arheologice.
Groapa 4. DG ˜ 0,75 x 0,65 m, A = 0,95 m. Groapa începea la 0,84 m adâncime de la baza stratului arheologic II (intermediar) şi continua până la steril. Avea formă de clopot şi umplutura ei era compusă din pământ negru-brun amestecat cu cenuşă, lipitură arsă, cărbuni şi fragmente de vase ceramice. Menţionăm că la 0,80 m adâncime am descoperit fragmente dintr-un vas de provizii de dimensiuni mari cu pastă semifină, lustruită, de culoare cărămiziu-gălbui.
Groapa 5. DG = 2,10 m, DF = 1,40 m, A = 0,54 m. Groapa începea la -0,90 m, de la baza stratului arheologic II (intermediar)şi continua până în steril. Acest complex nu are o formă clar definită şi pare a fi mai degrabă o suprapunere de două „alveolări” concentrice cu diametre diferite. Fundul gropii săpat în steril este lutuit cu o crustă de 4-5 mm grosime care conţine urme de pleavă şi alte resturi vegetale. Complexul a fost „căpăcuit” de un strat de pământ de culoare brun-vineţiu. Umplutura acestei gropi era compusă din pământ negru-brun cu tente vineţii, bucăţi arse provenite de la pereţi de locuinţe, fragmente ceramice şi oase de animale.
Fragmentele de vase ceramice descoperite sunt grosiere dar şi fine, modelate cu mâna şi fac parte din tipurile categoriale specifice culturii Babadag faza I şi II. Menţionăm că în această campanie predomină vasele ceramice specifice fazei I a culturii Babadag, dar avem şi câteva descoperiri de fragmente comune datate la sfârşitul epoci bronzului. Din masa totală a ceramicii descoperite în această campanie fac parte foarte puţine fragmente decorate (caneluri şi motive incizate) şi dintre acelea cu elemente funcţionale (proeminenţe conice, brâuri alveolate sau crestate, vergele subţiri din lut dispuse orizontal). De asemenea am mai constatat că sunt prezente foarte multe fragmente cu orificii care, foarte probabil, provin de la reparaţiile executate în epocă.
Din categoria ceramicii grosiere menţionăm prezenţa următoarelor categorii: vase mari de provizii de culoare cărămizie; vase de tip sac de culoare cărămizie sau brun deschis, cu pastă ce au ca degresanţi pietricele şi cioburi pisate şi decorate cu brâu alveolat sau crestat (vase de tip Noua – Coslogeni); vase cu corp bombat, gura uşor evazată şi decorate la baza gâtului cu brâu alveolat.
Din categoria ceramicii fine fac parte: vase bitronconice de dimensiuni mari, de culoare cărămiziu-gălbui sau negru, lustruite atât in interior cât şi in exterior; castroane tronconice de culoare neagră lustruită, cu buza invazată şi marginea decorată cu caneluri oblice; străchini de culoare cărămizie; un bol de culoare cărămizie cu fund concav şi buza uşor evazată; o ceaşca cu toartă supraînălţată de culoare gri-gălbui.
Pe lângă fragmentele de vase ceramice am mai descoperit, o unealtă din os, un os cu un orificiu pătrat neterminat, câteva fragmente de cute, două lustruitoare din piatră, trei fragmente de râşniţă din piatră şi câteva piese confecţionate din carapace de ţestoasă.
Campania din 2005 de pe „Popina” de la Siliştea ne-a permis să îmbogăţim şi să nuanţăm informaţiile despre aşezarea Babadag de aici:
Am reuşit să surprindem următoarea situaţie stratigrafică:
- strat vegetal, gros de 0,05–0,10 m;
- strat de pietre gros de 0,05–0, 07 m, identificat până în prezent numai în S29 şi S35, adică spre marginea popinei şi care este, probabil, o amenajare din primul război mondial (pietrele utilizate sunt asemănătoare acelora utilizate la terasamentul căilor ferate);
- stratul arheologic III (superior), de culoare negru-cenuşiu şi cu grosimea de 0,20-0,25 m;
- stratul arheologic II (intermediar), de culoare negru-brun şi cu grosimea de 0,20-0,30 m;
- stratul arheologic I (inferior), de culoare brun-gălbui şi cu grosimea de 0,30-0,45 m;
- loess.
Prezenţa în număr considerabil al materialelor Babadag I şi a celor de tip Noua – Coslogeni, fapt care oferă indicii despre începuturile aşezării Babadag de aici;
Complexele arheologice pe care le-am cercetat sunt situate la marginea aşezării şi, datorită caracteristicilor lor, nu pot fi considerate complexe de locuire (bordeie ori locuinţe adâncite în pământ):
- gropile de mari dimensiuni cu fundul lutuit au putut fi utilizate ca locuri unde era pregătit/preparat lutul necesar construcţiei/reparaţiei unor locuinţe, iar apoi au devenit locuri unde s-au depozitat resturile menajere;
- gropile tronconice umplute cu foarte multă cenuşă, fragmente de vase şi de oase sunt, mai probabil, gropi unde au fost depuse resturile unor ritualuri/practici religioase pentru a fi ascunse de profani. [Stănică Pandrea,Viorel Stoian]
Bibliografie: