Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3454
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 62547.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Ostrov
Localitate:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Toponim:
Durostorum
Localizare:
| 62547.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Muşeţeanu | Crişan | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bâltâc | Adela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Damian | Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Nedelcu | Nicoleta | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Elefterescu | Dan | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Bâră | Monica | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ştefan | Andreea | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Situl este amplasat paralel cu DN 3 Bucureşti–Călăraşi–Constanţa în dreptul km 132,100, la aproximativ 90 m S de malul braţului Ostrov. Punctul se situează la circa 2–2,5 km aval de castrul legiunii a XI-a Claudia, cantonată la Durostorum1. Cercetările perieghetice efectuate în acest perimetru au pus în evidenţă mai multe vestigii arheologice (cuptoare, ziduri, morminte, fragmente ceramice diverse, fragmente arhitectonice, monede etc.). Tot în această zonă s-a descoperit şi inscripţia care atestă singurele canabae din Imperiul roman ce poartă gentiliciul imperial - Aeliae. Începând din 1955 până în prezent au fost cercetate 19 cuptoare ceramice2, iar din 1997 a început cercetarea sistematică a aşezării propriu-zise. Pe baza datelor perieghetice şi a cercetărilor de teren se poate afirma că perimetrul locuirii antice însumează o suprafaţă de 24 ha3. Întreaga zonă a aşezării a fost puternic afectată de cultura viţei de vie, astfel încât unele dintre vestigii sunt într-o stare foarte precară de conservare. Investigaţiile arheologice din perioada 1997–20044 au pus în valoare cel puţin trei edificii, dintre care unul cu caracter termal. Rezultatele cercetărilor arheologice din ultimii ani au pus în evidenţă, dacă mai era nevoie, importanţa aşezării de la Durostorum, şi pot aduce contribuţii decisive la stabilirea statutului juridic al aşezării.
Cercetarea din această campanie, desfăşurată numai în sectorul I Thermae, s-a concentrat asupra celor trei complexe identificate anterior aici (edificiul termal, un nou edificiu— nr. 35 şi, posibil o nouă clădire conturată la S de edificiul termal), precum şi asupra necropolei de sec. IV (care suprapune partea vestică a edificiului termal, dar şi a edificiului nr. 3), având drept obiective elucidarea unor probleme de ordin stratigrafic ale edificiului termal şi relaţia acestuia cu noile complexe identificate. Astfel, a fost continuată cercetarea în suprafeţele deschise în campaniile precedente C 13 (prelungită spre N cu 15 m, dimensiuni actuale 45 x 3,50 m), C 14 (dimensiuni 30,15 x 4,15 m), dar şi desfiinţarea martorului dintre C 13 (în dreptul carourile 8–15) şi SI M (în dreptul carourile 14–16), pentru a surprinde unele detalii legate de noul edificiul (nr. 3).
Edificiul termal6 (datat în sec. II–IV p.Chr.), orientat SSE–NNV, cu o suprafaţă estimată de 500 m2, este compartimentat în şase încăperi, dintre care trei prevăzute cu instalaţie de hypocaust. Investigaţiile anterioare au pus în evidenţă trei faze de funcţionare7, delimitând clar limita lui de S8. Cercetările din acest an au adus indicii noi asupra limitei de N a edificiului, este vorba de o porţiune dintr-un zid, demantelat până la nivelul fundaţiei (denumit convenţional Z36, L surprinsă = 14,20 m) investigat în suprafeţele C 13, SI M şi în C 7—în campaniile anterioare. Cercetările au pus în evidenţă faptul că ridicarea edificiului nr. 3 a avut drept consecinţă dezafectarea unei părţi importante din edificiul termal. Limita de Vest a edificiului nu a fost încă conturată, însă a fost surprins continuarea pavimentum-ului9 spre V. Astfel, această amenajare dispusă pe o suprafaţă de 72 m2 este, probabil, palestra edificiului termal.
Edificiul nr. 3. Cercetările anteriore au pus în evidenţă la N de edificiul termal porţiuni din traseul unor ziduri (denumite convenţional Z29–Z3310), construite în aceeaşi tehnică (opus caementicium), care conturau un nou edificiu. Demontarea martorului dintre suprafeţele SI M şi C 13 a dus la dezvelirea părţii sudice a acestui edificiu (cu o suprafaţă estimată de aproximativ 145 m2). La cele trei încăperi cunoscute deja, se adaugă şi o absidă spre Sud (Z9, surprins parţial încă din prima campanie11, dimensiuni L = 4 m, l = 0,60 m, h = 0,59 m). Menţionăm că în încăperea nr. 3 (cea dinspre E) a fost surprinsă o podea (construită din prundiş, nisip, fragmente tegulare sau ceramică pisată mărunt, omogenizate cu var) reprezentând nivelul de funcţionare al edificiului (păstrat pe o L = 6,23 m, l = 2,08 m, h = 0,32 m).
În carourile 1–2, din suprafaţa C 14, a fost surprinsă o nouă clădire din care au fost investigate două ziduri (Z34— orientat N – S, dimensiuni surprinse: L = 2,43 m, l = 0,58 m, h = 0,14 m şi Z35— orientat E – V, dimensiuni surprinse L = 0,90 m, l = 0,48 m, h = 0,17 m) perpendiculare, construite din cărămizi legate cu pământ.
Necropola12
În campania din acest an au fost cercetate încă patru morminte de inhumaţie, trei dintre ele surprinse în încăperile 1 şi 2 ale edificiului nr. 3 şi unul la S de acesta, în apropierea mormintelor M5 şi M613.
M8, surprins în suprafaţa C 14, carourile 9–10 c–d, cota –0,60 m, la aproximativ 2,35 m S de Z29, la S de M5. Orientare: V – E. Groapa: de formă dreptunghiulară, dimensiuni L = 1,12 m, l = 0,86 m. Nu are inventar. Deranjat de lucrările agricole. Au fost surprinse doar câteva fragmente din schelet.
M9,surprins în suprafaţa C 13, caroul 10 c, la aproximativ 1,25 m N de Z29. A apărut odată cu dărâmarea profilului de V al casetei în timpul iernii, la curăţirea şi îndreptarea acestuia. Capul şi o parte din corp sunt dispuse în profilul de V. Orientare: V – E, mâinile dispuse pe bazin. Nu a fost surprins inventar în partea inferioară a scheletului.
M10, surprins în suprafaţa C 13, carourile 10–11 b–c, cota –1,10 m, la aproximativ 0,25 m N de Z36 şi la aproximativ 0,20 m SE de M4. Groapa: ovală în plan (diametrul 0,60 cm). Nu are inventar. Fragmente din craniu, coaste, bazin, tibie, vertebre şi falange erau grupate în poziţie neanatomică, ceea ce ne face să credem că este vorba de o reinhumare, foarte probabil odată cu practicarea lui M4.
M11, surprins în suprafaţa C 14, carourile 14 a–b, cota –0,78 m, la aproximativ 0,47 m S de Z30 şi la aproximativ 2,08 m N de Z32. Orientare: V – E, mâinile pe bazin şi deasupra lui. Groapa: are o formă dreptunghiulară, dimensiuni: L = 2,06 m, l = 0,70 m. Nu are inventar. Menţionăm că acest mormânt este în relaţie stratigrafică de succesiune cu M7, cercetat în campania precedentă. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin