.
Pruniş | Comuna: Ciurila | Judeţ: Cluj | Punct: La Cruce | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană timpurie;
Neolitic târziu
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Aşezare rurală;
Sanctuar
Județ:
Cluj
Localitate:
Pruniş
Comuna:
Ciurila
Punct:
La Cruce
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bindea Diana Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Gaciu Rodica Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Isacu Adriana Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Maxim Zoia responsabil Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Tomescu Tudor Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Situl, cu o suprafaţă de peste 2 ha, include o aşezare neolitică cu două nivele de locuire cu: bordeie, locuinţe de suprafaţă, o construcţie cultică şi o villa rustica de epocă romană. Este situatîntre Şesul Silivaşului şi Valea Ciurilii, pe pantele sudice ale Dealului Pe Coastă, coborând spre lac. Valea Ciurilii delimitează spre NV aşezarea, iar spre SV, unul dintre lacurile formate pe Valea Hăşdatelor. Izvoar...e puternice sunt în partea de sus al pantei după cum se vede şi după vegetaţie. Săpăturile de cercetare preventivă, în septembrie 2004, prin deschiderea a patru secţiuni de control stratigrafic, după care, în spaţiul dintre primele trei secţiuni s-au deschis patru suprafeţe, late cât Autostrada. Aşezarea se află pe traseul unui vechi drum din Valea Hăşdatelor, ce lega Valea Arieşului cu cea a Someşului Mic. În apropiere este un pârâu (Valea Ciurilii) cu debit mare, care colectează apele de pe versanţii nord-vestici şi le varsă în apropierea aşezării în Valea Hăşdatelor, care aici are un sistem de lacuri. Pământul este arabil cu un accentuat proces de humificare, peste un sol brun roşcat de pădure, iar pe dealurile din apropiere sunt zone de fâneaţă şi păşunat. În vecinătatea aşezării (cca. 1 km) sunt atestate materiale din neoliticul dezvoltat (aspectul Lumea Nouă), iar la 5 km V, la Vlaha o aşezare contemporană cu cea de la Pruniş. La 2 km E, la Crăieşti este o locuire a culturii Coţofeni, iar pe crestele dinspre S sunt tumuli de la începutul epocii bronzului. In partea de sus a aşezării trece drumul roman strategic ce lega castrele de la Turda şi Gilău. Toate acestea ilustrează locuirea neîntreruptă a zonei. În zona de NV a aşezării au fost descoperite complexe datate în epoca romană şi câteva fragmente din evul mediu dezvoltat. Spre E, la cca. 150 m., în Şesul Silivaşului, au fost descoperite materiale neolitice târzii, fără a se putea preciza (în această fază a cercetărilor) dacă este în grup de locuinţe de la marginea aşezării de la Pruniş. Stare de conservare actuală este destul de bună, dar este ameninţată cu distrugerea, prin construirea Autostrăzii Transilvania. Este singura aşezare neolitică descoperită şi cercetată în zonă. Aduce informaţii importante pentru cunoaşterea arhitecturii neolitice şi a organizării spaţiului de locuit, dispunerii locuinţelor şi a zonei cu funcţionalitate cultică. Pentru epoca romană, este singura villa rustica, cercetată de pe Valea Hăşdatelor, fiind datată cu monedă de la Hadrian şi posibil post de pază a podului de peste Valea Ciurilii. În apropiere trece drumul strategic roman dintre Turda şi Gilău. Obiectivele cercetării:eliberarea terenului de sarcină arheologică între km. 32+600 – 32+750 (terminarea secţiunilor S.5, S.6, extinderea cercetării prin S.7 şi S.8) Complexele cercetate sunt din epocile: neolitică şi romană. Locuirea neolitică are două faze. Prima etapă cuprinde locuinţe de tip bordei cu două încăperi, cu pivniţă (groapă pentru alimente) şi gârlici, iar ultima fază, având locuinţe de suprafaţă şi o construcţie cu funcţionalitate cultică (vatră-altar) înconjurată de o piaţetă. Locuirea romană timpurie are un caracter economic şi poate de pază a podului roman ce trecea peste Valea Ciurilii. Materialele arheologice sunt depuse la MNIT. Aşezarea neolitică târzie În cei 8040 m2 cercetaţi au fost descoperite peste 80 de complexe (bordeie, locuinţe de suprafaţă, gropi, şanţuri) corespunzătoare celor două faze de locuire. Din prima fază au fost cercetate şapte bordeie (9/S6; 34/S5; 76/S8; 77/S8; 78/S8; 80/S8; 85/S7) cu câte două încăperi şi cu intrări (gârlici) care dădeau spre Valea Hăşdatelor. Bordeiul 9 avea o încăpere în plus, amenajat ca o pivniţă cu adâncimea 1,40 m sub nivelul de călcare al bordeiului, intrarea fiind prevăzută cu trepte cruţate în lutul viu. În bordeiul 85 a fost descoperit un element arhitectural din lut cu aspect de bust, fiind decorat cu un ornament liniar adâncit. După poziţia sa, se pare, că s-a desprins şi a căzut răsturnat în perioada de umplere a bordeiului. Tot în acest bordei a fost descoperit, pe lângă o mare cantitate de ceramică şi un căpăcel de vas de tip precucutenian, cu buton marcat de o canelură. În faza a doua, locuinţele sunt construite cu un sistem de stâlpi montaţi în pământ, uneori cu porţiuni de fundaţie pe laturile mai umede. Aceste locuinţe aveau suprafaţa locuibilă între 28 şi 40 m, cu două încăperi (locuinţa 6 are 3) şi erau dispuse NNV cu intrări, în general, spre VSV, într-o oarecare ordine (străzi?). Spre mijlocul porţiunii afectate de Autostradă, se găsea, într-o piaţetă, o construcţie de mari dimensiuni, foarte bine păstrată, care avea în încăperea dinspre N o mare vatră pentru ofrande, cu două nivele de refacere, care era străjuită de un ansamblu arhitectonic format din două colonade, pe colţuri, iar la centru un idol monumental. În această construcţie au fost descoperite peste 15 vase întregibile. Întregul complex ritual a fost ridicat de către conservator şi dus în muzeu în vederea restaurării şi reconstituirii în sala de expoziţie. Sub această masă-altar era o groapă rituală de fondare, cu foarte multă cenuşă şi cărbune, dar puţine obiecte, care au fost prelevate pentru analize. Aşezarea aparţine grupului culturale de sinteză Iclod-Petreşti. Locuiri ale acestui grup au fost semnalate la: Vlaha, Baciu - Str. Nouă, Şardu, Fundătura - Poderei, Mintiul Gherlii şi Taga - Staţia de Gaz. Aşezarea romană timpurie În anul 2005 au fost cercetate două gropi: G1/R, delimitată şi marcată de o îngrămădire de bolovani şi fragmente de râşniţă, avea o formă uşor elipsoidală, cu diametrul de 1,02 m. Bolovanii sunt de aceeaşi factură cu cei care alcătuiau pavajul curţii villae-i rusticae cercetată în 2004. În această groapă erau câtorva fragmente ceramice de factură romană, precum şi bucăţi de fier, foarte oxidate, ceea ce nu ne-a permis atribuirea tipologică şi funcţională; G2/R a fost surprinsă lângă profilul estic al suprafeţei S6. Pe fundul acestei gropi s-au găsit fragmente de râşniţă, o greutate din lut de formă trapezoidală, bucăţi de fier şi mici fragmente de chirpici. Cele două gropi se leagă de existenţa locuirii rurale din imediata apropiere. Săpături arheologice de finalizare a secţiunilor S5 (50 x 68) şi S6 (8 x 26); secţiuni noi: S8 (68 x 11) şi S7 (13 x 24). Secţiunile au fost executate mecanic şi manual, iar sistemul de caroiaj este în „tablă de şah” (2 x 2 m). Au fost prelucrate statistic 70% din materialul ceramic, introduse în baza de date, iar puţinele oase păstrate au fost determinate de arheozoolog. Anterior, sectoare din staţiune au fost prospectate cu magnetometru cu protoni şi au fost efectuate ridicările topo. Obiectivele cercetărilor viitoare sunt: - lărgirea secţiunii S7 pentru cercetarea integrală a construcţiei cultice şi a piaţetei din jur, pentru eliberarea totală a zonei afectate de traseul Autostrăzii. Au fost luate măsuri de protejare a ceea ce a mai rămas din aşezare (zona dintre Autostradă şi lac), eventual prin săpături preventive şi sistematice viitoare. Masa-altar şi elementele arhitectonice prelevate integral vor fi reconstituite în Muzeul din Cluj (sala 2), iar vasele restaurate.

Bibliografie:

1. Zoia Maxim, CCA 2005, p. 87-92, 108-112, 164.


2. Zoia Maxim, Tibiscum, 2004, Caransebeş, s.t.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO