.
Sarmizegetusa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Forum Novum | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade:
Epoca romană timpurie;
Epoca romană;
Epoca romană târzie
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare urbană
Județ:
Hunedoara
Localitate:
Sarmizegetusa
Comuna:
Sarmizegetusa
Punct:
Forum Novum
Toponim:
Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Băeştean Gică Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Diaconescu Alexandru Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Marcu Felix Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Piso Ioan responsabil Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Roman Cristian Aurel Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

În campaniile anterioare au fost cercetate criptoporticul nordic basilica forensis al forului nou forum novum, situat la S de forul lui Traian forum vetus. Marea insulă din faza de lemn a oraşului, identificată la S de forul de lemn, se prelungeşte spre S sub amintitul criptoportic şi sub curtea forului nou. Reamintim că după demolarea structurilor de lemn a luat naştere la S de forul lui Traian un macellum. Av...em toate motivele să credem că acest macellum a fost construit la începutul domniei lui Hadrian. Din el au fost dezvelite în anii precedenţi tabernele laturii de N. În jurul anului 150 macellum-ul a fost desfiinţat şi în locul lui a fost construit forum novum. În campania anului 2005 trebuia să cercetăm partea de N a curţii acestui for, în căutarea structurilor de lemn şi ale celor aparţinând macellum-ului. Pentru început au fost trasate patru suprafeţe, S1, S2, S3, S4, de la V spre E, aproximativ pe axul E - V al curţii macellum-ului. S1: 5 m (N - S) x 7 m (E - V); S2: 6 m (N - S) x 7 m (E - V); S3: 7,5 m (N - S) x 5 m (E - V); S4: 7 m (N - S) x 5 m (E - V). Ulterior au fost deschise două suprafeţe, S5 la E de S4 şi S6 la N de S4. S5: 1,8 m (N - S) x 6 m (E - V); S6: 6 m (N - S) x 5 m (E - V). Structurile de lemn Am găsit un element clar de dinaintea clădirilor de lemn şi anume cuptorul (c. 81) în S3. El consta dintr-o cameră de ardere şi o groapă de alimentare. Camera de ardere are o formă aproape circulară cu diametrul maxim de 1,10 m şi cu înălţimea păstrată (pe margini) de 0,22 m, iar groapa de alimentare are la bază lăţimea de 0,65 m, iar lungimea de cca. 1 m. În groapa de alimentare s-au găsit un ciob roman şi o bucăţică de ţiglă. Cuptorul a fost tăiat de pereţii fazei I de lemn. Faza I A a structurilor de lemn consta dintr-o clădire din care am identificat mai mulţi pereţi. Între P12, P13 şi P2 rezultă o încăpere lată de 4,30 m (E - V) şi podită cu o duşumea având o substrucţie de lut. La E şi la V spaţiul era liber şi nu era podit. Aceleiaşi faze îi aparţine înspre N un portic lat de 2,50 m între P2 şi şirul de pari. Faza I B a reprezentat o reparaţie a clădirii de lemn, constând în primul rând din refacerea podelelor, dar şi din construirea unui nou portic. Faza I B a sfârşit printr-un incendiu. Pereţii arşi (c. 7) au căzut peste duşumeaua de asemenea arsă. În faza II a fost nivelat stratul de dărâmătură şi au fost aduse noi straturi de nivelare. Planul clădirii este asemănător celui din faza anterioară, dar nu mai are portic spre N. În aceasta zonă am găsit un şir de gropi de stâlpi, dar care aparţin unei mari construcţii situate la N de clădirea cercetată. Aici îşi putea avea originea mortarul 52, foarte compact şi care era probabil fabricat şi conservat sub aceste structuri. În faza III pereţii fazei II sunt demolaţi, iar peste şanţurile lor de demolare şi deasupra nivelării apare un strat (c. 14), peste care sunt puse plăcile curţii macellum-ului. Macellum-ul Cea mai importantă descoperire a fost aici bazinul de peşte, care ocupa în orice macellum poziţia centrală. Dimensiunile bazinului: 3,02 m (N - S) x 3,93 m (E - V), adâncime: 1,10 m. Fundul bazinului nu a fost încă cercetat (spart), dar în partea superioară era acoperit cu opus signinum de 0,15-0,20 m. Totuşi, judecând după colţul de NE, care a fost dezvelit (0,30 x 0,10 m), substrucţia fundului poate consta din plăci de gresie. Pereţii laterali sunt alcătuiţi din blocuri de gresie, groase de 0,28 m şi înalte de 1,20 m, aşezate peste plăcile de pe fund. Lăţimea unui bloc pe latura de V ajunge până la 0,85 m. Opus signinum de pe pereţi era gros de 4-5 cm. Treptele de coborâre în bazin erau amplasate în colţul de S-E. S-a păstrat un sector de cerc cu raza de 1,10 m. Înălţimea unei trepte este de 0,20 m. Treptele erau îmbrăcate în opus signinum. Iniţial au fost patru trepte, iar a cincea consta tocmai în marginea gropii. În partea superioară, în colţul de SV, s-a păstrat o parte din trotuarul din jurul bazinului: blocuri de gresie, cu dimensiuni păstrate de cel mult 0,22 x 0,24 m, dar care iniţial trebuie să fi măsurat iniţial 0,28 x 0,28 m. Ele au lungimea de 0,88 m şi o lăţime variabilă, de 0,77 m, de 0,40 m şi de 0,70 m. Ele sunt uşor petrecute (cu 4-5 cm) peste blocurile din pereţi. În blocul cel mai bine păstrat se mai distinge un şant E - V lat de 3,5 cm, la 0,20 m de faţa estică a blocului. Este un şanţ de prindere a balustradei. Apa venea în bazin pe centrul laturii de S, dovada fiind substrucţiile din spatele peretelui bazinului şi fundaţia bazinului de decantare. Bazinul de decantare se afla la 1,70 m S de faţa internă a bazinului de peşte. S-a păstrat doar substrucţia de piatră, iar extremitatea vestică a fost tăiată de un cuptor modern. Dimensiuni: lăţimea păstrată E - V este de 6,80 m. Este posibil ca întreaga fundaţie să fi atins lungimea totală de 9 m, depăşind-o deci pe cea a bazinului de peşte. Adâncimea fundaţiei este de circa 0,80 m şi este alcătuită din circa 7 rânduri de bolovani de râu aşezaţi în groapă. Peste bolovanii mari de la bază s-a turnat un strat de mortar extrem de tare de 0,15-0,20 m grosime cu pietricele de 3-5 cm. Restul bolovanilor au fost legaţi pe o înălţime de 0,40-0,50 m cu opus signinum, iar deasupra a fost aşezat un pat orizontal de mortar de 2-5 cm, pe care erau probabil puse blocurile de fund ale bazinului. Întrucât s-au făcut eforturi de etanşeizare a fundaţiei, ea nu poate proveni de la un monument obişnuit, ci numai de la un bazin. Cum fundaţia descrisă se afla mai sus decât marginea bazinului de peşte, avem foarte probabil de-a face cu un bazin de decantare, iar peste peretele despărţitor se afla o instalaţie care permitea trecerea apei în bazinul de peşte printr-o cascadă. Ambele bazine au fost distruse odată cu dezafectarea macellum-ului. Bazinul de decantare a fost distrus până la nivelul substrucţiei. O distrugere şi demolare curioasă s-a făcut în jumătatea de N a bazinului de peşte. Ea nu a afectat numai bazinul, ci şi zona de la V de acesta pe o lăţime de circa 1,50 m, o adâncime de la nivelul superior al bazinului de peşte de 0,80 m şi pe o lungime (E - V), care depăşeşte limita vestică a suprafeţelor cercetate. Nu putem explica în ce scop au fost făcute nişte demolări cu mult sub nivelul cerut de amenajarea curţii forului.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO