.
Sânnicolau Mare | Judeţ: Timiş | Punct: Selişte | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Epoca bronzului;Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca post-romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului timpuriu;
Epoca bronzului mijlociu
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare deschisă;
Descoperire funerară;
Necropolă;
Mormânt izolat;
Mormânt
Județ:
Timiş
Localitate:
Sânnicolau Mare
Comuna:
or. Sânnicolau Mare
Punct:
Selişte
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bejan Adrian Universitatea de Vest, Timişoara
Măruia Liviu Universitatea de Vest, Timişoara
Cod RAN:
Raport:

În continuarea cercetărilor din anii anteriori, legat direct de campania arheologică din anul 2004, secţiunile practicate în anul 2005 au avut drept scop stabilirea întinderii spre V şi E a aşezării feudale timpurii şi a necropolelor postromană şi feudală, obiectiv ce va continua şi în anii următori. S-au practicat trei secţiuni (S1–S3/2005), corespunzând în notarea de la începuturile cercetării (1995), cu secţ...iunile S27–S29. S1(27) este paralelă cu S2(28), ambele orientate N – S şi au dimensiunile de 15 x 1,5 m, respectiv 22 x 2 m, dar la 30 de m una faţă de cealaltă. S1 se află la 2 m E de S2/2004 şi intersectează S3/2004 (S26). S3/2005 (S29) se află în prelungirea spre V a S3/2004. Se creează astfel acoperirea în teren a unei suprafeţe de aproximativ 50 x 20 m, care va fi excavată integral în anii următori. Pentru a se degaja complexele arheologice, unele suprapuse, unele ieşind din limitele secţiunilor, s-au deschis mici casete adiacente. În suprafaţa cercetată arheologic s-au stabilit, integrându-se descoperirilor anterioare: - feudalismul dezvoltat: Aşezare feudală peste care se suprapune necropola feudală. Aşezarea feudală s-a completat cu încă trei locuinţe şi şase gropi, unele adiacente locuinţelor, de provizii, devenite apoi menajere (de gunoi). Locuinţe: Locuinţele sunt bordeie patrulatere, cu colţuri rotunjite. Nivelul de călcare feudal se încadrează între -0,40 –0,80 m. La -0,80 m se plasează fundul locuinţelor, unele depăşind această adâncime, până la -1 –1,20 m. L1 / 2005, degajată în S27 (S1/2005), între m. 9 – 11,20, orientată V-E. Dimensiuni 3,20 x 2,40 m. Fără urme de vatră sau cuptor, iar ca inventar fragmente ceramice feudale. L2 – 2005, degajată în S2/2005 (S28), între m. 0,60 – 4,40, orientată V-E. Dimensiuni 3,80 x 2 m. În colţul său estic se afla vatra, probabil de la un cuptor distrus. L3 / 2005, degajată tot în S28, între m. 9,20 – 12,80, orientată V–E. Dimensiuni 3,60 x 2,40 m. Pe latura estică, spre colţul nord-estic se află urme de vatră şi multă ceramică. Spaţiul locuinţei este departajat în două părţi aproximativ egale de un prag de lut ce trasează fundul locuinţei de la N la S (cu aproximaţie). Gropi: G1 / 2005 apare în S1 / 2005, are contur circular, diametrul de aproximativ 1 m, fundul albiat, adâncime maximă de 0,80 m. Probabil transformată în groapă menajeră. G2 / 2005, în S1 / 2005, de formă ovală, cu axele de 1,80 x 1,40 m. Fără a avea amenajări speciale, lucrată mai îngrijit, probabil groapă de provizii. G3 / 2005, degajată în S2 / 2005, între m. 5,50 – 6,70, circulară, diametrul puţin oval, axele aproximative 1,20 x 1,30 m, probabil groapă de provizii. G4 / 2005, descoperită în S3 / 2005, între m. 15,60–16,40, circulară, diametrul de 0,80 m, probabil groapă menajeră. G5 / 2005, descoperită în S2 / 2005, între m. 18–19. Deşi nu are un diametru mare (doar 1 m), este mai adâncă decât celelalte (1,20 m) şi conţine oase de animale mari (bovine, cabaline?), în aceste condiţii fiind probabil groapă menajeră. G6 / 2005, relevată în S3 / 2005, între m 5,20-8, fiind o groapă circulară mare (diametru 2,80 m), care se adânceşte până la -2,10 m faţă de nivelul de călcare actual, -1,70 de m faţă de partea superioară a stratului de cultură feudal şi -1,30 m sub acesta. După abandonare umplerea gropii s-a realizat în timp prin nivele succesive de umplutură convexe, curbându-se dinspre margini spre mijloc. S-au recuperat numeroase fragmente ceramice întregibile şi oase de animale diverse ca talie. Peste această groapă s-au suprapus două morminte ale necropolei feudale (M4 şi M6), aflate la adâncimea de 0,80 m. Necropola: La cei şapte morţi degajaţi în anul 2004 se adaugă încă şase, surprinşi în S2 şi S3 / 2005 (S28 şi S29). Încep astfel să se contureze şirurile de înmormântări în necropolă. Ritul de înmormântare este inhumaţia, pe spate, cu capul spre V (uşoare devieri de la această orientare în funcţie de mort). Braţele sunt aşezate pe piept sau alături de corp. Înmormântările sunt complet lipsite de inventar, dar aproape la toate se pot depista urmele lăzii de lemn (coşciugului) în care mortul a fost aşezat. Adâncimea înmormântărilor variază între 0,80 m şi 1,25 m. Presupunem o datare târzie a necropolei (sec. XVIII) Toate scheletele sunt în depozitul de arheologie al Secţiei de Istorie a UV Timişoara şi se află în studiul cercetătorilor de la Catedra de Antropologie. - feudalism timpuriu: La descoperirile anilor anteriori se adaugă o locuinţă şi o groapă de provizii adiacentă. Locuinţa este bordei patrulater cu colţurile rotunjite. S-a degajat în S1 / 2005, între m 3 – 5. Era orientată N – S, cu dimensiunea de 2,70 x 2 m. În colţul nord – vestic s-au surprins urmele de la o vatră estul de mare (1,10 x 1 m), posibil cuptor menajer. Adâncimea bordeiului este de 1,20 m. Groapa de provizii feudal timpurie se afla la nord de locuinţă, adiacentă acesteia, cu laturile aproximative de 0,80 x 1 m (uşor ovală), coborând până la 1 m sub nivelul de cultură feudal timpuriu. Pe latura nord-vestică se afla urma unei gropi de stâlp. Ceramica din ambele complexe se datează în sec. XI-XII, îndeosebi numeroase fragmente de „cazane” din această perioadă. - necropola de sec. II-IV: S-a descoperit un mormânt de inhumaţie cu inventar, aflat în directă legătură cu mormintele apărute în anii precedenţi, îndeosebi în campania anului 2004. Orientarea este SE-NV (capul spre SE), inventarul destul de bogat. De o parte şi de cealaltă a capului erau depuse doua recipiente mici de ceramică, o cană şi un bol. Gura mortului, larg deschisă, era umplută cu două oase mari de animal peste care era aplicată o brăţară de bronz cu capete înfăşurate. În jurul gâtului erau depuse o succesiune de plăcuţe din aur care formau un colier, iar pe piept un medalion din acelaşi metal preţios. Presărate pe corp s-au descoperit numeroase mărgele din pastă de sticlă de diferite forme şi dimensiuni. Se adaugă pe bazin o mărgea de dimensiuni mai mari, o fusaiolă pe braţul stâng, iar în zona dintre genunchi un fragment de fier foarte corodat (poate un vârf de săgeată?). Obiectele descoperite în mormânt nu au fost prelucrate pentru publicare. În anul 2004 unul dintre mormintele descoperite avea ca şi inventar un vas de lut lucrat cu mâna. Descoperirile viitoare vor putea completa imaginea acestei necropole, cât şi atribuirea sa etnică (sarmatică sau daco-romană în mediu sarmatic). - epoca bronzului: s-au descoperit de-a lungul anilor, în diferite zone ale platoului „Selişte”, urmele unui şanţ de apărare aplatizat în partea superioară. În S1 / 2005, între m. 7-11 s-a surprins un astfel de segment, de această dată mult mai îngust şi adânc, bine profilat, dar legat de descoperirile din anii anteriori (2004). Materialul arheologic rezultat din săpătură este reprezentat, în majoritatea covârşitoare a sa, îndeosebi din ceramică, extrem de fragmentară, fără posibilităţi reale de reconstituire. Ceramica este tipică şi specifică orizontului cronologic căreia îi aparţine, în totalitate fiind de uz curent şi de provenienţă locală, fără a conţine vreun element mai deosebit. Materialul osteologic se înscrie în nota specifică a sitului, fiind reprezentat îndeosebi de oase de animale mari (probabil bovine, cabaline şi, eventual, porcine). Descoperirea necropolei feudal târzii, dar şi a mormântului sarmatic postroman au impus adoptarea unor măsuri pentru colectarea, descrierea, repertorierea şi depozitarea materialului osteologic uman. În virtutea acestui deziderat a fost iniţiată colaborarea cu specialişti şi studenţi ai Catedrei de Antropologie de la Facultatea de Sociologie – Filozofie. Întreg materialul arheologic descoperit se află depus în depozitul de arheologie al Catedrei de Istorie, la UV Timişoara, sala 311. Cercetare clasică, efectuată prin executarea de secţiuni şi casete adiacente, care surprind stratigrafia şi complexele arheologice pe verticală şi orizontală. Materialul arheologic rezultat este transportat în depozitul de arheologie al UV Timişoara pentru investigaţie arheologică şi antropologică. Terenul este redat agriculturii după fiecare campanie anuală. Nu au apărut, până în prezent, vestigii care să impună protejarea lor pe loc. Punerea în valoare a obiectivului se va face prin publicarea monografiei arheologice şi prin studiile ştiinţifice care vor fi întocmite. Obiectivele cercetărilor viitoare: următoarele campanii de cercetare pe platoul „Selişte” de la Sânnicolau Mare vizează stabilirea relaţiilor dintre complexele de locuire contemporane prin deschiderea unor casete în care se urmăreşte stratigrafia orizontală pentru a se putea deduce raportul care a existat între elementele de habitat aparţinând aceluiaşi nivel cronologic. De asemenea se vizează lămurirea succesiunii etapelor de locuire din preistorie (epoca bronzului) şi până în feudalismul târziu (sec.XVII-XVIII), prin departajarea clară a nivelelor de cultură specifice. Descoperirea necropolei aşezării feudal târzii, cât şi a unor elemente de habitat mai deosebite, impune cercetarea, cel puţin pentru încă o campanie de săpătură, a elementelor nou apărute. Propuneri de conservare şi punere în valoare: până la ora actuală nu au apărut elemente de habitat care să impună restaurarea şi conservarea lor pe loc. După fiecare campanie arheologică terenul este evacuat de urmele excavaţiilor şi redat agriculturii.

Bibliografie:

CCA, în volumele sesiunilor anuale de rapoarte arheologice: Brăila 1996; Bucureşti 1997; Călăraşi 1998; Vaslui 1999; Deva 2000; Suceava 2001; Buziaş 2002; Miercurea Ciuc 2003; Cluj Napoca 2004; Mangalia 2005.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO