.
Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Valea Orbului | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Eneolitic;
Eneolitic mijlociu;
Eneolitic târziu
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă plană
Județ:
Călăraşi
Localitate:
Sultana
Comuna:
Mănăstirea
Punct:
Valea Orbului
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Şerbănescu Done responsabil Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Soficaru Andrei Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice de la Valea Orbului din această campanie s-au desfăşurat concomitent în două sectoare, pe platoul de pe partea stângă a văii şi pe versantul de SV de pe partea dreaptă a văii. Într-o secţiune trasată pe platoul din partea stângă a văii au fost descoperite şase morminte de inhumaţie. Scheletele din mormintele cercetate se aflau aşezate în poziţie chircită pe partea stângă, cu craniul ori...entat spre E sau S, între 580 şi 1790, la adâncimi cuprinse între 0,70 şi 1,65 m. Din şase morminte cercetate în acest sector numai două au avut inventar funerar. În sectorul I al necropolei, situat pe versantul de pe partea dreaptă a sitului, unde s-au făcut cercetări între anii 1974–1988, au fost trasate două secţiuni paralele cu muchia terasei. În secţiunile trasate au fost descoperite 12 morminte de inhumaţie în care scheletele erau aşezate în poziţie chircită pe partea stângă. Scheletele descoperite în morminte se aflau depuse la adâncimi cuprinse între 1,70 m şi 2,30 m şi erau orientate cu craniile mai apropiate de E adică între 860 şi 1200. Din cele 12 morminte studiate în acest sector, într-un număr de 9 morminte s-a descoperit inventar funerar. Cu acest prilej s-a constatat că cercetarea din sectorul de pe partea dreaptă a văii nu a fost încă epuizată şi că cercetările vor trebui continuate în anul viitor. S-a mai constatat că limita sudică a necropolei nu cuprinde şi cele două boturi ale terasei aflate pe malul lacului Mostiştea, aşa cum ne-am fi aşteptat. Comparând inventarul şi obiceiurile de înmormântare practicate de comunitatea omenească care şi-a înhumat morţii în această necropolă, în cele două sectoare s-au constat unele deosebiri. Astfel, compoziţia inventarului descoperit în mormintele cercetate din cele două sectoare diferă. Unele obiecte de podoabă ca pandantivele în formă de idoli cu cap inelar, brăţările lucrate din cochilie de scoică Pectunculus pilosus şi obiecte din valve de moluşte ornamentale descoperite în sectorul I, nu se mai regăsesc în mormintele cercetate în sectorul II. În schimb în sectorul al II-lea în morminte apar brăţări oblice înalte, frecvent întâlnite în necropolele culturii Hamangia, iar depunerea de unelte în morminte este mai des întâlnită. După cum putem observa din datele prezentate mai sus şi din orientarea craniilor scheletelor există o oarecare diferenţiere, în sectorul al II-lea întâlnindu-se frecvent schelete orientate cu craniul spre S sau chiar spre V. În timpul desfăşurării cercetărilor în necropola de la „Valea Orbului” s-a constatat că, în amonte pe Valea Mostiştei, la 800 m N de Valea Orbului, în dreptul satului Curăteşti, lângă biserica veche a satului, datorită eroziunii provocate de apele lacului, au fost distruse parţial mai multe morminte de inhumaţie. După ce s-a obţinut autorizarea s-a intervenit pentru salvarea mormintelor, care se vedeau pe malul lacului, jumătate acoperite de apă. Pentru salvarea mormintelor s-a deschis o suprafaţă de formă triunghiulară, cu latura lungă situată de-a lungul malului, care însuma 75 m2. La adâncimea de 2,80–3 m au fost descoperite 4 morminte de inhumaţie în care scheletele erau aşezate în poziţie chircită pe partea stângă, cu craniul orientat pe direcţia E 900. La scheletul nr.8 în dreptul abdomenului s-a descoperit o cataramă de os, de formă rotundă. În lipsa altor obiecte de inventar toate mormintele au fost atribuite perioadei de tranziţie la epoca bronzului. Sub aceste înmormântări, la adâncimea de 3,80–3,95 m, la nivelul pânzei freatice au fost descoperite 6 morminte neolitice. În toate mormintele cercetate scheletele erau aşezate în poziţie chircită pe o parte şi erau orientate în general pe direcţii apropiate de E, cu devieri între 640 şi 1240. În M.1, scheletul era chircit pe partea dreaptă şi avea toracele întors cu faţa în jos, iar în celelalte cinci morminte scheletele erau aşezate în poziţie chircită accentuat sau moderat pe partea stângă. În patru dintre mormintele cercetate s-a descoperit inventar funerar. Inventarul funerar recoltat din mormintele neolitice constă din mărgele lucrate din lut, din marmură, din cochilii de melci şi scoici marine, inele de os, unelte de piatră şi două vase fragmentare de lut, slab arse, unul fiind decorat cu pliseuri fine. Scheletele recoltate din morminte, care se aflau într-o stare excepţională de conservare, au fost trimise spre studiu la CCA Bucureşti. Planşa 67

Bibliografie:

D. Şerbănescu, Un nou tip de figurină neolitică, CCDJ 15, 1997, p. 81-96


idem, Observaţii preliminarii asupra necropolei neolitice de la Sultana, jud. Călăraşi, CCDJ 19, 2002, p.69 – 86
idem, CCA 2003, p. 321-322,
idem, CCA 2004, p. 364-365.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO