Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Natea | Gheorghe Vasile | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu | |
Popa | Dumitru | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
În cadrul proiectului „Conservarea, restaurarea şi introducerea în circuitul cultural-turistic a Cetăţii dacice de la Tilişca, Căţănaş”, proiect iniţiat de DCCPCN Sibiu şi aprobat de MCC, prin organismele sale de specialitate, s-au executat săpături arheologice la turnul locuinţă nr. 1 din cetatea dacică. Lucrările din acest an s-au desfăşurat în continuarea celor de anul trecut şi au căutat să soluţioneze acel...e probleme pe care le-am evidenţiat în raportul pe 2004 şi care sunt esenţiale pentru conservarea turnului locuinţă şi pentru introducerea lui în circuitul cultural-ştiinţific şi turistic. În consecinţă ne-am concentrat pe următoarele lucrări: - prelungirea spre N a casetei 2 din faţa zidului nordic astfel încât să se reconstituie panta valului din faţa turnului şi să se asigure scurgerea apei din casetă. - îndepărtarea depunerilor rezultate din prăbuşirea turnului din colţul său de NE până la panta iniţială a valului antic; în felul acesta se reface configuraţia antică a valului ce mărginea spre N platoul superior şi se asigură scurgerea apei din precipitaţii din spaţiul dintre peretele de stâncă al platoului şi zidul estic al turnului. În caseta nr. 2 ca urmare a precipitaţiilor şi datorită faptului că apa nu se putea scurge şi băltea la baza zidului, exista pericolul ca baza acestui zid, oricum foarte deteriorat încă din antichitate, prin demantelarea paramentului exterior din blocuri de talie, să se distrugă şi mai mult, prin prăbuşirea bolovanilor şi a lutului din emplecton. În consecinţă am prelungit spre N această casetă pe o lungime de 7 m, transformând-o într-o secţiune de 7 x 2,5 m, deschisă la capătul ei nordic pentru a permite astfel evacuarea naturală a apei din precipitaţii. Am curăţat fundul acestei secţiuni de colmatările survenite de anul trecut şi ne-am adâncit în continuare, urmărind atingerea nivelului antic de călcare din faţa turnului. Prin aceste lucrări am putut face observaţii deosebit valoroase privitoare la pregătirea terenului pe latura nordică, atât pentru amplasarea zidului, cât şi a zonei din faţa acestuia. Astfel la fel ca şi pe celelalte laturi pe traseul zidului de N s-a executat un şanţ, o adâncire în patul stâncii, de aproximativ 0,20 m, în care s-au amplasat blocurile primei asize. În faţa zidului pe o lăţime de 2,08 m, continuă platoul de stâncă, având o dispunere aproape orizontală şi care formează o veritabilă berma, după care terenul face o pantă descendentă în unghi de aproximativ 400. Nivelul de călcare antic pe această bernă era chiar pe stâncă şi pe el se afla un strat de cărbune şi cenuşă cu grosimi variabile între 6-10 cm, rezultat cu certitudine din incendierea părţilor din lemn ale turnului. Peste acest strat de arsură se află un strat gros aproape 2 m lângă zid şi care scade cu cât se îndepărtează de acesta, format din cărămidă, în mare parte măcinată, bolovani şi pământ lutos care fusese folosit ca liant al zidului de cărămidă. Faptul că în acest strat de dărâmături există şi lentile de pământ de culoare mai închisă, provenit, foarte probabil, din descompunerea vegetaţiei, ar putea fi un indiciu că după o primă distrugere violentă (prin smulgerea blocurilor de la paramentul exterior şi incendierea părţilor din lemn), turnul s-a ruinat într-un interval de timp mai îndelungat. În perspectiva amenajării turnului ca obiectiv vizitabil această secţiune va rămânea permanent deschisă de aceea urmează să-i fie consolidaţi pereţii verticali, prin soluţii pe care le vom propune într-un proiect ulterior şi care vor fi discutate şi cu alţi specialişti care au mai conservat astfel de monumente. Pe latura de E a turnului am continuat îndepărtarea depunerilor rezultate din prăbuşirea zidului din punctul unde am ajuns anul trecut, adică de la colţul nord-estic al turnului spre N. Am curăţat peretele de stâncă pe tot conturul său şi până la adâncimea stratului antic de călcare, iar spre N, adică spre panta din faţa turnului am înaintat până aproape de limita depunerilor rezultate din prăbuşirea turnului. Cu prilejul săpăturilor din 1959-1965, peste aceste depuneri au fost depozitate şi cele scoase din interiorul construcţiei, astfel că grosimea şi întinderea lor spre N, pe panta din faţa turnului erau deosebit de mari. Am îndepărtat această masă de depuneri, formată din cărămidă măcinată, bolovani şi lut din emplectonul zidurilor ce formau colţul de NE al turnului, dar şi din sfărâmătură de rocă alunecată de pe stânca din faţa zidului, asigurând astfel evacuarea apei din precipitaţii de pe toată latura de E a turnului. Această operaţie ne-a permis să observăm lucrările de amenajare a stâncii în acest punct pentru a se crea spaţiul necesar amplasării turnului. Totodată, observaţiile stratigrafice efectuate asupra startului de depuneri ne-au oferit indicii clare că în antichitate spaţiul îngust dintre peretele, aproape vertical al platoului de stâncă şi zidul estic al turnului nu a fost obturat în nici un fel. În finalul lucrărilor din acest an am curăţat încă o dată vegetaţia şi depunerile de pe porţiunea de zid neacoperită şi din interiorul acestuia şi am asigurat măsuri minime de protecţie a zidurilor, prin acoperire cu folie de nylon, până la realizarea unor lucrări de conservare definitive şi corespunzătoare. Cu lucrările din acest an, considerăm încheiate intervenţiile la turnul-locuinţă nr. 1. Obiectivele ştiinţifice propuse au fost atinse şi ele au fost1 şi vor fi valorificate la elaborarea proiectului final de conservare şi refacere parţială a monumentului. Materialul arheologic rezultat din cercetări, îndeosebi cel aflat în contexte nederanjate, a fost inventariat provizoriu şi înregistrat fotografic. În final după restaurarea vaselor întregibile şi conservarea pieselor metalice, el va fi expus într-un muzeu al cetăţii dacice, proiectat a se realiza; în prezent el se află în păstrare la Muzeul de Istorie din cadrul MN Brukenthal.
The 2005 researches focused on the north exterior side of the home–tower no.1 and on the north-west of it. Every time we removed the materials left by the falling tower down to the ancient level of the soil, so we worked out a proper image of the ancient aspect of the soil in these parts and a topographical report between the tower and the rocky land in its west neighbourhood. The archaeological researches are finished, as the results came out. We are going to make a project to preserve and partially rebuild the monument.