În campania iulie-august 2006 am continuat cercetarea străzii ABV IV (şi nu ABV II cum a apărut în cronică dintr-o eroare), axă de circulaţie ce traversează întreaga suprafaţă nordică a cetăţii târzii (paralelă cu via principalis), plecând din turnul T13 până la curtina dintre turnurile T1 şi T2. Săpătura a început în anul 2003, ca sondaj, urmărindu-se corelarea unor studii magnetometrice cu planimetria structu...rii urbane târzii din sectorul menţionat. Au fost deschise în acest an trei secţiuni, S4, S5 şi S6, de 11 x 3 m, orientate N-S, perpendiculare pe ABV IV. Prima secţiune, S4 este compusă din trei carouri de 3 x 3 m şi unul de 3 x 2 m, numerotate de la N la S 1, 2, 3 şi 4 lăsându-se un martor de 1 m între acestea şi secţiunile vechi. După înlăturarea stratului vegetal, în c.3 şi 4, la - 0,30 m şi 1,55 m de profilul de E al secţiunii a apărut un zid din piatră legată cu pământ, lat de 0,70 m, orientat N-S. El se închide în unghi drept spre E la 3,25 m de profilul nordic. Zidul reprezintă limita vestică a încăperii A8 ? şi a întregului edificiu A8. Zidul este flancat spre exterior, pe toată lungimea lui, de un trotuar lat de 0,30-0,33 m, două blocuri masive protejând colţul clădirii spre stradă. La 1,20 m de profilul de N a apărut limita unei intrări. La 1,30 m de limita trotuarului a apărut o coloană păstrată în poziţia iniţială, înconjurată de blocuri regulate de piatră cu dimensiuni de 0,60 x 0,20 m. Ea corespunde planimetric limitei de N a intrării şi reprezintă, probabil, restul unui portic ce delimita intrarea şi poate întreg zidul vestic al edificiului A8. Aceste prime informaţii din c.3 şi 4 ne aduc în atenţie o nouă stradelă, numită AV 2´, orientată N-S, perpendiculară pe strada ABV IV. În c.1, la -0,50 m şi 1,60 m distanţă de profilul sudic a apărut un zid de piatră legată cu mortar, orientat E-V ce continuă pe toată lăţimea secţiunii. Poziţionată central apare o intrare, lată de 1,60 m compusă din două blocuri masive de piatră. Zidul reprezintă prelungirea spre V a edificiului A7. In colţul de SV al c.1 a apărut în interior un capitel impostă, poziţionat în faţa intrării, refolosit probabil ca bază de coloană. Acesta stă pe un nivel de călcare situat la -1 m, compus din lutuială bine bătătorită şi fragmente minuscule de cioburi. In strada propriu-zisă, săpătura a mers până la -0,70 m, adâncime la care apare nivelul târziu de călcare al străzii. Următoarea secţiune, S5, este similară cu S4, martorul fiind tot de 1 m. Situaţia din c.3 şi 4 reprezintă o imagine în oglindă a c.3 şi 4 din secţiunea S4. Astfel, la 1 m de profilul vestic al secţiunii a apărut limita interioară a unui zid din piatră legată cu pământ, lung de 2,30 m şi orientat spre S, ce dispare după un unghi drept în profilul vestic. El este mărginit spre exterior de resturile unui trotuar, lat de 0,60 m, din care s-au păstrat două blocuri frumos fasonate de 0,60 x 0,25 m. Pe unul dintre ele se afla un alt bloc masiv, ce proteja şi aici colţul clădirii spre stradă. În colţul de NV al c.4 a apărut la -0,80 m un chiup ce dispare în profil. La 0,50 m de limita profilului nordic apare limita sudică a unei intrări în nou descoperitul edificiu A9. În prelungirea trotuarului sudic al edificiului A9 apare un zid rudimentar de piatră cu pământ, lat de 0,50 m, orientat E-V, în care este refolosit un fus de coloană cu aceeaşi orientare. Fusul suprapune resturile unui pavaj din lespezi mari de piatră şi este blocat cu mici pietre ce suprapun pavajul. Astfel situaţia din porţiunile nordice ale S4 şi S5 ne confirmă existenţa stradelei de care am vorbit, AV2´, lată de 3,50 m (din trotuar în trotuar), flancată de două mari edificii comerciale, A8 şi A9. Intr-o ultimă fază de funcţionare, stradela a fost îngustată sau poate blocată de zidul rudimentar menţionat mai sus. În S5, c.1, în colţul de SE, la -0,20 m, a apărut un alt zid rudimentar, ce refoloseşte în structură o porţiune dintr-un fus cu d = 0,50 m şi l = de 0,30 m, probabil contemporan cu cel ce blochează strada. Zidul suprapune un alt zid de piatră cu pământ, lat de 0,75 m, orientat E-V şi situat la 0,90 m de limita sudică a secţiunii. Spre N acest ultim zid are adosat un sarcofag, lung de 2 m şi lat de 1 m, din care s-au păstrat trei pereţi intacţi. După golirea conţinutului, situaţia se prezintă astfel. Sarcofagul, montat pe o parte, a fost implantat odată cu strada şi a avut înainte de momentul refolosirii patru pereţi, renunţându-se la unul din pereţii principali ce ar reprezenta baza. Celălalt perete principal rămas, care a fost probabil folosit ca prag, este lustruit de o îndelungată călcare. Deşi acesta este spart, iar în interior nu au fost găsite porţiuni din el s-au blocuri din elevaţie, modul de fasonare al pereţilor principali arată că la bază s-a renunţat de la instalare iar celălalt perete a fost spart ulterior. Probabil într-o ultimă fază, sarcofagul a fost golit şi umplut cu pământ. Următoarea secţiune, S 6, are aceleaşi dimensiuni şi compunere ca celelalte două. La 1,30 m de profilul nordic a fost găsit un zid de piatră cu pământ, orientat N-S, lat de 0,70 m, ce reprezintă prelungirea spre V a edificiului A9. Trotuarul compus din lespezi frumos fasonate are lăţimea de 0,60 m şi continuă pe toată lăţimea secţiunii. In interior, la -0,80 m a fost găsit un al doilea chiup cu d = 1,20 m. In c.1, la 1 m de profilul sudic a apărut un zid de piatră cu pământ, lat de 0,75 m şi orientat E-V, ce se întinde pe toata lăţimea secţiunii. In interior apare un alt zid, perpendicular pe acesta, zid ce dispare sub martor. Planimetric zidurile orientate E-V din S5 şi S6 corespund şi ar reprezenta un alt edificiu, pe care l-am denumit A10. Desfiinţarea martorilor dintre secţiuni a adus câteva date noi. Situaţia din sectorul nordic al perimetrului săpat rămâne neschimbată. Porţiunile din edificiile A8 şi A9 aflate înainte sub martor au apărut la lumină. In interiorul lor săpătura a mers până la 1 m în A8 şi -0,80 m în A9. În sudul perimetrului desfiinţarea martorilor dintre S4 şi S5 pune în evidenţă limita vestică a edificiului A7 precum şi blocurile de colţ ce protejează spre stradă clădirea. Desfiinţarea martorului dintre S5 şi S6 confirmă că zidul edificiului A10 corespunde planimetric cu cel din sudul S5 la care se află adosat sarcofagul. Probabil că o nouă secţiune, trasată spre S ar lămuri dacă zidul cu sarcofag face parte dintr-o fază iniţială a străzii sau reprezintă o extindere a edificiului A10 spre E. Aproape întregul material, ceramică, monede sau obiecte de bronz este de factură târzie şi va face obiectul altui material.