Ca urmare a cererii adresată DCCPCN Alba şi a adresei nr. 874 din 10 noiembrie 2006, înregistrată sub nr. 1537/13 noiembrie la MNUAI, pe baza contractului de cercetare nr. 1561/17 noiembrie şi a ordinului de deplasare nr. 588, între 2-20 decembrie s-a efectuat parţial săpătura arheologică preventivă pe terenul situat în incinta edificiului actual din str. Ion Lăncrănjan, f.n., din Alba Iulia, cu nr. topo 3687/7.../1/2-4, al proprietarului Dănuţ Dumitru Sora. Terenul se situează la capătul sudic al str. Ion Lăncrănjan, în locul numit Izvorul Împăratului, la marginea sud-vestică a vetrei municipiului Alba Iulia. În primăvara anului 2007 după epuizarea cercetării, beneficiarul urmează să pună în operă obiectivul “Branşamente pentru apă, energie electrică, gaze naturale şi telefoane”, potrivit planului depus la dosar. În primele două decade ale lunii decembrie 2006 s-a efectuat săpătura arheologică preventivă în jumătatea de V a incintei clădirii proprietarului Dănuţ Dumitru Sora. Cu acest prilej au fost executate două secţiuni, cu dimensiunile de 3 x 30 m, dispuse pe direcţia E-V. În partea de S a edificiului actual s-au dezvelit substrucţiile unei clădiri romane prevăzută cu mai multe încăperi. Partea de N a fundaţiei construcţiei antice a fost distrusă cu ocazia excavării gropii blocului de locuinţe cu excavatorul. În timpul cercetărilor, la S de baza clădirii actuale, s-a descoperit un zid central dispus pe direcţia NNE-SSV. Identificat la 0,20 m adâncime, sub humusul actual, zidul avea fundaţia săpată într-un şanţ lat de 0,80 m, umplut la bază cu balast de culoare gălbuie. S-a cercetat peretele subteran pe lungimea de 5,10 m şi s-a constatat dispariţia sa la capătul de V. Pe latura de V a substrucţiei se conturează o încăpere lată de 2,80 m, mărginită la N de un fragment de zid arcuit, lat de 0,25 m, dezvelit pe lungimea de 2 m. Latura de S este marcată de fundaţia unui perete, lat de 0,66 m, decopertat pe lungimea de 1,70 m. Cele două fundaţii au la baza şanţului depus un strat de balast, urmat de un nivel cu bolovani mari de râu. Jumătatea de V a încăperii a dispărut în cursul vremii în urma denudării versantului înclinat spre apus. Un alt zid, lat de 0,90 m, cade perpendicular pe fundaţia precedentă. La N de această substrucţie s-a descoperit o suprafaţă trapezoidală (1,70 V - 3,80 m E x 12 m) acoperită cu unu-două straturi de ţigle şi olane sparte, rezultate prin prăbuşirea acoperişului pe podeaua încăperii. Jumătatea nordică a spaţiului de locuit a fost distrusă de clădirea actuală. Spre mijlocul zidului, partea de S a edificiului antic era împărţită în alte două încăperi de o fundaţie din balast şi straturi succesive din lespezi masive din gresie, lată de 1,30 m, dezvelită pe lungimea de 1,90 m. În suprafaţa investigată s-au descoperit vreo trei gropi menajere antice şi resturi din acoperişul şi podeaua construcţiei (cărămizi, ţigle, olane, pişcoturi în formă de 8, un bloc paralelipipedic din calcar, prelucrat grosier, cuie şi piroane din fier, un fragment dintr-o placă de marmură cu un rest de inscripţie (…AE . M…), patru olane cu antefixe fragmentate, ceramică, oase de animale şi un sesterţ din bronz emis de împăratul Gordianus III, între anii 242-243). (Determinare dr. Viorica Suciu). Sub stratul de ţigle care acoperă şi marginea estică a încăperii s-a conturat o vatră de foc, cu d de 0,60 m, din preistorie, şi fragmente ceramice din culturile Coţofeni şi Noua. În jumătatea estică a SI-II semnalăm câteva gropi cu ceramică din cultura Coţofeni şi Hallstatt, un mormânt de incineraţie de la începutul epocii bronzului şi nouă morminte de inhumaţie din evul mediu timpuriu (sec. X). Majoritatea complexelor funerare erau acoperite cu un strat de tegulae întregi sau fragmentare şi bolovani din calcar sau de râu. Din acestea s-au dezvelit doar trei morminte de inhumaţie. Celelalte complexe funerare localizate în secţiuni au rămas necercetate datorită înrăutăţirii vremii prin intensificarea ploilor şi a îngheţului la sol. Din acest motiv, la 20 decembrie 2006 au încetat lucrările de descărcare de sarcină arheologică a zonei citate, urmând să fie reluate în primăvara anului 2007. Aşadar, cercetările efectuate până în prezent pe terenul din strada Ion Lăncrănjan, f.n. au scos la iveală partea sudică a fundaţiilor unui edificiu roman şi mai multe morminte afectate de lucrările de ridicare a blocului de locuinţe pe marginea nordică a cimitirului românesc din sec. al X-lea, identificat în punctul Izvorul Împăratului.