În perioada 10.07-31.10.2006 s-a desfăşurat a patra campanie de cercetări arheologice preventive menite să elibereze de sarcină istorică suprafaţa de teren, proprietate SC Roşia Montană Gold Corporation SA, din zona de SV a municipiului Alba Iulia, punct Dealul Furcilor-Monolit, situat în vecinătatea sudică a Întreprinderii de materiale de construcţii Monolit SRL. Pe zona în care se desfăşoară cercetările urmea...ză să se ridice un cartier de locuinţe. Zona supusă cercetărilor este delimitată de Întreprinderea Monolit spre N, Întreprinderea Apulum SA spre E, Drumul Judeţean 107 A spre V şi un complex de agrement spre S. În partea de N a cursului râului Mureş există o serie de terase ce au asigurat condiţii prielnice dezvoltării unor structuri de locuire stabile, eşalonate din preistorie până în epoca modernă. Prima dintre aceste terase situată mai jos de platoul Dealul Furcilor constituie aria supusă investigaţiilor. Terenul în chestiune fusese în întregime destinat în perioada modernă lucrărilor agricole, iar relieful prezenta o uşoară pantă coborâtoare de la N spre S. Obiectivul cercetării în campania 2006 l-a constituit investigarea unei suprafeţe de teren din zona de S a perimetrului din 2004 şi precizarea ariei ocupate de locuirile din epoca bronzului şi din prima vârstă a fierului şi precizarea caracterului descoperirilor din perioada post-romană şi finalizarea complexelor nefinalizate din campania din anul 2005. În această zonă au fost trasate patru secţiuni în campania din anul 2004. În campania din anul 2006 au fost trasate nouă suprafeţe, patru secţiuni şi nouă casete. Locuirea aparţinând epocii bronzului cuprinde două orizonturi distincte din punct de vedere cronologic şi cultural, unul aparţinând perioadei timpurii şi altul celei mijlocii, respectiv culturii Wietenberg. Orizontul aparţinând perioadei timpurii a epocii bronzului a fost surprins în suprafeţele Sp06, Sp08, Sp09, Sp10, Sp11. Din punct de vedere stratigrafic, nivelul de bronz timpuriu, având o grosime de cca. 0,15-0,2 m, suprapune nivelul de steril şi este suprapus la rândul său de stratul Wietenberg, fiind însă deranjat pe porţiuni destul de mari de locuirea Wietenberg. Nu au fost descoperite complexe arheologice care să aparţină bronzului timpuriu, dar a fost observată o mai mare cantitate ceramică în Sp11. Ceramica descoperită este decorată cu ornamente striate şi cu motive textile imprimate (Besenstrich und Textilmusterkeramik). Starea fragmentară a materialului ceramic nu a permis decât identificarea a puţine forme ceramice, cele mai răspândite fiind străchinile calotiforme şi vasele de tip sac. Decorul ceramic este principalul element de încadrare cultural-cronologică pentru orizontul de bronz timpuriu, acesta putând fi atribuit descoperirilor de tip Iernut, respectiv celei de-a treia etape a bronzului timpuriu transilvănean. Cele mai bune analogii pentru materialele de la Alba Iulia le reprezintă descoperirile de la de la Pianu de Jos. Locuirea Wietenberg: Au fost continuate cercetările în aria aşezării Wietenberg, identificată în campania din anul 2004, fiind descoperite materiale şi complexe arheologice în suprafeţele: Sp09; Sp10 şi Sp011. Stratigrafia aşezării se prezintă astfel: nivelul Wietenberg suprapune un nivel de depuneri aparţinând bronzului timpuriu şi este suprapus de un nivel de depunere în care au fost sesizate materiale romane şi din prima vârstă a fierului. Grosimea stratului de cultură variază de la 0,65-0,9 m partea superioară a stratului de cultură a fost afectată de locuirile ulterioare. Au fost descoperite şapte complexe arheologice, o locuinţe de suprafaţă puternic afectată de locuirea ulterioară şi de un stâlp electric, care suprapune parţial locuinţa, trei vetre de foc şi trei gropi de provizii, care pot fi atribuite purtătorilor culturii Wietenberg. Din inventarul complexelor făceau parte numeroase fragmente ceramice, materiale osteologice. În Sp10 au fost descoperite, pe lângă o mare cantitate de material ceramic, şi un fragment de car miniatural şi rotiţe de lut. Campania din anul 2006 a dus la identificarea limitei aşezării în zona suprafeţelor Sp03-Sp04 şi Sp07-Sp08. Singurele materiale arheologice cu valoare cronologică descoperite în cadrul aşezării Wietenberg sunt materialele ceramice, care sunt decorate cu motive specifice fazei III de evoluţie a culturii, fiind reprezentat de: decorul meandric, împunsături simultane (Zahnstempelung), triunghiuri imprimate, cercuri imprimate, impresiuni unghiulare, impresiuni oval-alungite de forma unor “boabe de grâu”. Locuirea Wietenberg este de datată în faza a III-a de evoluţie a culturii găsindu-şi analogii în nivelul IV al aşezării de la Derşida, lipsind până în acest moment elemente care să reliefeze depuneri din celelalte faze ale culturii. Locuirea din prima vârstă a fierului: Descoperirile din prima vârstă a fierului aparţin orizontului cu ceramică canelată de tip Gava şi descoperiri de tip Basarabi. Materiale arheologice aparţinând orizontului cu ceramică canelată de tip Gava au fost descoperite în toată zona supusă cercetării. Au fost descoperite două locuinţe în S105 şi Sp11, o vatră în Sp09, o groapă rituală în Sp03 şi peste douăzeci de gropi, 12 fiind descoperite în Sp09. Se poate observa o densitate crescută a complexelor în zona suprafeţelor Sp03-Sp09 şi densitate scăzută în zona suprafeţelor Sp05-Sp08, zonă care poate fi presupusă ca fiind o limită a aşezării. Este de menţionat că nu a fost observat un strat de cultură care să poată fi atribuit locuirii hallstattiene, complexele acestei epoci fiind conturate într-un sol negru în care au fost conturate şi complexele aparţinând descoperirilor de tip Basarabi şi cele ale perioadei post-romane. În suprafaţa Sp06 a fost descoperit un sceptru de corn nedecorat. Din inventarul complexelor fac parte numeroase materiale ceramice, materiale osteologice şi în unele cazuri şi piese de bronz. În interiorul complexelor au fost descoperite şi piese de bronz: ace de păr cu cap şi dăltiţe de bronz, dar piesele de bronz au o circulaţie largă şi nu oferă indicii cronologice. În campania din 2006 nu a fost descoperită nici o piesă de fier. Formele şi decorul ceramicii îşi găsesc cele mai bune analogii în descoperirile din aşezarea fortificată de la Teleac. Descoperirile aparţinând perioadei mijlocii a primei vârste a fierului sunt reprezentate de materiale de tip Basarabi. Au fost descoperite complexe în următoarele secţiuni Sp04, Sp06 , Sp09. Este de menţionat faptul că nu a fost sesizat un nivel de depuneri aparţinând culturii. Au fost descoperite două locuinţe, în Sp04 şi Sp06, două gropi în S102 şi Sp09 şi o groapă rituală în Sp04. Decorul ceramicii constă din: motive imprimate, benzi în formă de “S”-uri , benzi paralele crestate oblic (aşa numitul şnur fals) şi caneluri şi faţete. Proporţia ceramicii decorate este redusă, decorul imprimat şi ştampilat este mult mai puţin frecvent şi realizat neîngrijit. De asemenea formele ceramice îşi găsesc analogii în formele din faza târzie a culturii. În C9 din suprafaţa Sp09 a fost descoperit fragmentar un vârf de suliţă din fier. Materialul prezentat îşi găseşte cele mai bune analogii în descoperirile de la Chendu fiind datate în faza târzie de dezvoltare. A fost descoperit un cuptor de mici dimensiuni din perioada romană, fiind descoperite şi fragmente de la mai multe vase şi un opaiţ. Locuirea de sec. IV-V: În campania din 2006 a fost cercetate un număr de 11 complexe arheologice aparţinând acestei perioade dintre care trei locuinţe semiadâncite erau nefinalizate din campania precedentă. Au fost descoperite cinci locuinţe semiadâncite, o anexă şi două vetre de foc. Dintre acestea C1 şi C2/S102 precum şi C1/S091 au fost conturate în campania 2005. Toate cele opt locuinţe prezintă podină de lut bătătorit iar la colţuri gropi de stâlpi. Tipologic ele sunt asemănătoare celor din campania precedentă. Două dintre locuinţe, C1/SP04 şi C2/S102, prezintă în pământul de umplutură un pigment de arsură de culoare cenuşiu-cărămiziu, acelaşi întâlnit şi la C1/S100 din campania precedentă. Locuinţele sunt la distanţă foarte mică una de cealaltă. Inventarul constă în material ceramic şi osteologic, cuie, fusaiole, monedă romană etc. O menţiune aparte se cuvine să o acordăm pieselor cu putere de datare mai mare. Dintre acestea am remarcat o fibulă, păstrată fără resort. Tipologic acesta se încadrează în sec. IV. Într-o altă locuinţă, C1/Sp 06 a fost descoperit un fragment de pieptene bilateral de corn. Asemănător cu cei din campaniile precedente şi acesta prezintă decorul cu “ochiuri”. Anul acesta au fost descoperite şi primele vetre de foc exterioare aparţinând acestei perioade. O vatră a fost descoperită în Sp11, ea se prezintă ca o aglomeraţie de lut ars, aflat pe o talpă de cărămizi romane refolosite. În campania din anul 2006 a fost descoperit un şanţ de mici dimensiuni cu lăţimea de 0,6 m, săpat în forma literei V. Şanţul suprapune o groapă din prima vârstă a fierului. În interiorul şanţului singurele materiale descoperite sunt din prima vârstă a fierului şi apar doar în zona C2, fiind un rezultat al deranjării gropii în momentul săpării şanţului. Se poate presupune că şanţul surprins în S105 să reprezinte continuarea în această zonă a şanţului surprins în S090, S091, S092, S093, S094, S095, S096, S097 şi notat Şanţul F, care din punct de vedere stratigrafic suprapune o locuinţă post-romană, C1/S091. Lăţimea şanţului F este de 0,7 m şi a fost conturat la 0,85 m faţă de nivelul actual de călcare. În cursul campaniilor viitoare de cercetare vom extinde perimetrul săpăturilor în apropierea unor complexe puse în evidenţă deja şi se vor demara investigaţii asupra zonelor necercetate. La solicitarea beneficiarului, compania Roşia Montană Gold Corporation, a fost încheiat un nou contract de cercetare arheologică în punctul Alba Iulia - La Recea-Monolit şi a fost întreprinsă o a doua campanie de cercetări arheologice în acest punct, în intervalul cuprins între 1 noiembrie - 20 decembrie 2006. Strategia de abordare a sitului a fost una diferită, faţă de campaniile anterioare, acum colectivul având la dispoziţie o documentaţie cu amplasamentul exact al viitoarelor locuinţe ce urmează să se realizeze aici, respectiv cu traseul căilor de comunicaţii şi al reţelelor de utilităţi, astfel încât amplasarea unităţilor de cercetare arheologică a fost una punctuală, pe fiecare din aceste obiective fiind amplasate cu suport topografic, unităţi de cercetare care urmăreau să asigure informaţii legate de potenţialul arheologic al amplasamentului respectiv. În această campanie au fost realizate un număr total de 180 secţiuni, dintre care 174 au fost finalizate, iar în şase dintre ele urmează ca cercetările să continue în campania 2007. Au fost descoperite un total de 25 complexe arheologice, între acestea figurând 12 morminte din perioada postromană, respectiv alte 13 complexe aparţinând epocilor: bronz mijlociu, Hallstatt, romană şi postromană. Cercetările arheologice au vizat, într-o primă etapă, colţul de SE al zonei unde urmează a fi construit cartierul de locuinţe de la Alba Iulia - La Recea-Monolit. Cu excepţia resturilor provenite de la zidul roman de incintă (surprins în campaniile anterioare), a unui şant ce pare a se data într-o perioadă anterioară epocii romane şi a unui jgheab de epocă modernă, nu au fost surprinse elemente de interes arheologic. Explorarea a continuat, într-o etapă ulterioară, în zona mediană a terasei I a Mureşului, unde putem defalca două zone. Prima, ce cuprinde în general jumătatea SSE, unde urmele activităţii antropice sunt foarte slabe şi cea de-a doua, jumătatea de SSV, unde au apărut o serie de complexe şi materiale arheologice databile din prima epocă a fierului, respectiv perioada post-romană, caracterizată prin descoperiri exclusiv funerare. În general, materialul arheologic recoltat se înscrie în tipicul perioadelor enunţate, remarcându-se, în mod special, două fibule din argint aurit, emailate găsite într-un mormânt din a doua jumătate a sec. al VI-lea p.Chr. Cercetările arheologice din luna decembrie s-au axat cu predilecţie în sectorul de SSE al perimetrului ce urmează a fi afectat. S-a constatat o depunere tot mai slabă de niveluri de interes arheologic, fiind de menţionate doar câteva complexe hallstattiene, dispersate, şanţuri de drenaj din epocă romană şi un complex de epocă post-romană, necercetat decât într-o foarte mică măsură. Tot în luna decembrie a fost finalizată şi Sp110 din sectorul NNV al perimetrului ce urmează a fi afectat, suprafaţă ce fusese abordată încă din luna octombrie 2006. Au fost descoperite şi aici o serie de complexe aparţinând bronzului mijlociu şi epocii post romane. Lucrările vor continua în perimetrul abordat în campania 2006, printr-o nouă campanie în anul 2007, în care se va continua verificarea traseului căilor de comunicaţie şi a reţelelor de utilităţi, precum şi a altor amplasamente destinate ridicării unor locuinţe familiale. Bibliografie: L. Bârzu, Continuitatea populaţiei autohtone în Transilvania în sec. IV-V (cimitirul 1 de la Bratei), Bucureşti, 1973. L. Bârzu, S. Brezeanu, Originea şi continuitatea românilor. Arheologie şi tradiţie istorică, Bucureşti, 1991. H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei, Bucureşti, 1996. H.Ciugudean, Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania, Alba Iulia, 1997. N. Chidioşan, Contribuţii la istoria tracilor din nord-vestul României. Aşezarea Wietenberg de la Derşida, Oradea, 1980. K. Horedt, Moreşti-Grabungen in einer vor-und frűhgeschichtlichen Siedlung in Sieberburgen, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1979. V. Vasiliev, A. Zryni, Aşezarea şi mormintele din prima epocă a fierului de la Chendu (jud Mureş), Apulum 24, 1987. V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizaţia dacică timpurie în aria intracarpatică a României. Contribuţii arheologice: aşezarea fortificată de la Teleac, Ed. Dacia, 1991..