Baia | Judeţ: Tulcea | Punct: Linia 812 Medgidia - Tulcea, km 79+450 - 79+600” | Anul: 2006
Descriere:
Raport ID:
3597
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 159794.04 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Baia
Localitate:
Baia
Punct:
Linia 812 Medgidia - Tulcea, Km 79+450 - 79+600”
Localizare:
| 159794.04 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Baumann | Victor-Heinrich | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Mihail | Florian | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Panait | Valentin | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Stănică | Aurel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Raport:
În anul 2005, în luna septembrie, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Sucursala Regională Constanţa (în continuare CNCFR-RCF Constanţa) ne semnala existenţa unui obiectiv arheologic în apropierea localităţii Baia. La solicitarea CNCFR - RCF Constanţa, o echipă de specialişti din cadrul ICEM Tulcea şi DJPCCPCN Tulcea s-a deplasat în localitatea Baia, la km 79+450 - 79+600 linia CF 812 Medgidia-Tulcea, pentru a verifica obiectivul semnalat. În mai 2006 o echipă de arheologi din cadrul ICEM Tulcea, compusă din V. H. Baumann, A. Stănică şi F. Mihail, a verificat obiectivul, dar a şi efectuat cercetări arheologice de salvare.
Cercetarea arheologică de salvare din localitatea Baia - 72+560-92+300, a fost realizată ca urmare a intenţiei CNCFR-RCF Constanţa de a consolida terasamentul căilor ferate 812 Medgidia - Tulcea, de taluzare a dembleului şi de săpare a unui şanţ, pentru scurgerea apelor pluviale. Zona afectată de această lucrare, se află în extravilanul comunei Baia, la cca. 1,5 km S de aceasta, într-o zonă cu patrimoniu arheologic reperat prin cercetări de teren.
Lucrătorii CFR au semnalat existenţa unor “vestigii ale unei construcţii antice de mari dimensiuni sau ale unui sistem fortificat”. În conformitate cu legislaţia în vigoare, lucrările au fost sistate.
După curăţarea şi înlăturarea pământului, s-a observat existenţa unei plăci de calcar cretos, cu lungimea de 9 m, lăţimea de 2,50 m şi grosimea de 0,50 m. Conform studiului efectuat de colegul V. Panait de la Muzeul de Ştiinţele Naturii, din cadrul ICEM Tulcea, avem de-a face cu o formaţiune geologică care corespunde “cel mai probabil, Cretacicului superior”.
În urma lucrărilor mecanice de la dembleul căilor ferate, între Km 79+250 şi km 79+235, în profilul creat, am putut să facem următoarele observaţii:
- km 79+250 - mormânt de incineraţie distrus; au fost recuperate mai multe fragmente ceramice de la urma şi mai multe pietre de la caseta mormântului;
- km 79+235 - schelet parţial distrus;
- km 79+491 - groapă în profil de la un posibil mormânt de incineraţie;
- km 79+495 - lespezi din piatră de la caseta unui mormânt de incineraţie distrus.
Toate aceste observaţii ne-au condus la ipoteza că în acestă zonă a existat o necropolă birituală, cu morminte de incineraţie şi inhumaţie, datată în sec. VIII-X p.Chr. Pentru a verifica datele obţinute în urma observaţiilor asupra profilului, am efectuat două sondaje.
S1 - la km 79+250, am trasat o secţiune de 10 x 1,5 m, paralelă cu dembleul. La ad. de 0,40-0,50 m, a fost descoperit un ulcior globular cu buza treflată, decorat cu linii lustruite care formează o reţea. În jurul acestuia au fost găsite mai multe pietre, care nu fac parte din structura unui mormânt. În interior, vasul conţinea un sediment galben nisipos şi lama din fier a unui cuţit.
S2 - km 79+235, în dreptul scheletului care apare în profil, a fost efectuat un mic sondaj (3,5 x 1,5 m). La 1,26 m adâncime, a fost decoperit un vas borcan, care făcea parte din inventarul mormântului de inhumaţie.
În urma celor două sondaje, se confirmă ipoteza că în această zonă există o necropolă birituală, datată pe baza analogiilor cu alte decoperiri în sec. VIII-X p.Chr.
Cu toate că cele două morminte de incineraţie au fost distruse de lama excavatorului, putem presupune că făceau parte din tipul de mormânt cu urnă funerară depusă într-o casetă din piatră, ce putea să fie acoperită sau închisă pe trei sau toate cele patru laturi, amenajare întâlnită pe teritoriul Dobrogei în necropolele de la Nălbant, Istria - Capul Viilor, Castelu, Satul Nou.
Mormântul de inhumaţie prezenta un schelet de adult (?), parţial distrus, orientat SE-NV, depus, probabil, în sicriu. În zona braţului şi antebraţului drept, se observă o dungă subţire de culoare maronie, cu grosime de 0,005-0,01 m şi o lungime de aprox. 0,40 m. Acest lucru ne-a făcut să presupunem că scheletul a fost depus în sicriu. Inventar: vas borcan de dimensiuni mijlocii aşezat în zona bazinului.
În ceea ce priveşte mormintele de inhumaţie, considerate creştine, investigaţiile arheologice din spaţiul dobrogean înregistrează o serie de morminte în necropole, dar şi o serie de morminte izolate.
Cele două sondaje arheologice din apropierea localităţii Baia, vin să completeze harta arheologică a Dobrogei cu un nou punct, unde a fost descoperită şi localizată o nouă necropolă birituală din sec. VIII-X p.Chr.
În zona cuprinsă între linia ferată şi Lacul Goloviţa am efectuat o cercetare de teren pentru a verifica dacă există urme de locuire, dar şi o serie de informaţii pe care le deţinem din arhiva ICEM Tulcea.
La aprox. 250 m E de zona unde am efectuat cercetări, există un aliniament de trei tumuli (ce nu apare pe hărţi), care aparţin probabil unei necropole tumulare de epocă romană. Între calea ferată şi cei trei tumuli am găsit un număr mic de fragmente ceramice specifice sec. VIII-X p.Chr., dar sporadic au apărut şi fragmente de oase arse. Zona cuprinsă între tumuli şi lac (aprox. 100 m) este cu mult mai bogată în materiale ceramice, tot din sec. VIII-X p.Chr.; au mai fost găsite trei fragmente de la pipe din epocă otomană. Pe întreaga zonă cercetată sunt prezente bucăţi mai mari sau mai mici de calcar, asemănătoare cu ce am găsit în cele două sondaje sau utilizate pentru casetele urnelor funerare.
Presupunem că zona cuprinsă între malul lacului şi tumuli aparţine unei aşezări, iar zona de la V de tumuli să fie necropolă.
La V de calea ferată, din pământul scos în momentul lărgirii dembleului au fost recuperate mai multe oase umane arse şi o patină din os.
De asemenea, în apropiere de marginea de S a localităţii Baia am găsit fragmente ceramice specifice perioadei elenistice şi romano-bizantine. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin