A. Castrul roman Cercetările din castru au urmărit mai multe obiective. Un prim obiectiv l-a format dezvelirea {turnurilor de curtină}, rămase necercetate în campaniile anterioare. Prin dezvelirea {turnurilor de curtină} dintre şi< poarta principalis sinistra>, respectiv şi a celui situat pe latura de S-E, între şi ...ic al castrului> s-a definitivat planul sistemului de fortificaţie (vezi planul general al castrului). Turnul de pe latura de S-E avea zidurile de fundaţie înfipte în castrului, construite în tehnica pe o asiză de bolovani de râu. În dreptul turnului, zidul de incintă se îngroşa cu 0,45 m. S-au delimitat două etape de edificare a bastionului, marcate de o îngroşare a zidurilor, în urma unei refaceri a turnului. Bastionul are formă patrulateră, cu dimensiunile de 6,90 x 4,90 x 5,10 m la exterior, respectiv 3,95 x 2,25 x 2,45 m la interior. Pandantul de pe latura de N-V al acestui turn avea zidurile de pe laturile din interior scoase până la ultima asiză, fundaţiile nedepăşind stratul de . Bastionul a avut dimensiunile de 7,40 x 5,10 x 4,80 m, în interior neputându-se delimita un nivel de locuire. Cel de-al treilea bastion cercetat a putut fi urmărit doar pe baza molozului şi urmelor de mortar provenite din demantelarea sistematică a zidurilor din acest sector al incintei. Turnul de formă rectangulară a avut dimensiunile de 6,55 x 5,50 x 5,30 m. Printr-o secţiune paralelă cu (24 x 1,5 m) a fost secţionată , care avea o lărgime de 6,5 m, lipsită de rigole, construită dintr-un strat de pietriş şi sfărâmături de piatră care atinge 35 - 40 cm grosime. În a continuat dezvelirea barăcii dinspre , prin deschiderea unei suprafeţe de 37 x 5 m. Baraca aparţine castrului mare, fiind o construcţie din lemn, care, în urma unui violent incendiu, a fost refăcută pe un amplasament puţin diferit. În afara incintei castrului secţiunea SIII, trasată peste latura de S-V, a atins o groapă menajeră în care s-a aruncat o mare cantitate de oase. Pentru recoltarea materialului osteologic a fost deschisă în 1996 o casetă de 6 x 8 m. S-a constatat că aici a existat o viroagă naturală, care a fost umplută cu resturi menajere. Pe lângă o mare cantitate de resturi de la bucătărie, menţionăm descoperirea unui umbo de scut. La clădirea a fost cercetată latura dinspre . Zidul, care închidea clădirea pe această latură, construit din piatră prinsă cu lut - a cărui legătură cu fronturile laterale ale clădirii nu se pot distinge - lipsit practic de fundaţie, servea, probabil, ca postament pentru o colonadă, deoarece în faţa acestui zid au fost găsite mai multe fragmente de coloană. În curtea interioară a , sub nivelul de dărâmături, apare un strat de pietriş şi sfărâmături de piatră, care constituie nivelul de călcare în timpul funcţionării clădirii, sub care apar urmele unei construcţii de lemn al cărui plan este destul de dificil de reconstituit din cauza numeroaselor pătrunderi şi bulversări. B. Thermele Reluate în 1995, lucrările de dezvelire a băilor romane de la Ilişua, au continuat în campania din 1996 la ambele edificii. La clădirea A a fost dezvelită, printr-o secţiune de 30 x 3 m, latura de S-V. Planul clădirii corespunde cu planul dat de K. Torma, zidurile fiind în general bine păstrate. La cel de-al doilea edificiu au fost dezvelite 11 încăperi prin deschiderea a două suprafeţe (15 x 7 m şi 18 x 7 m) şi trasarea unei secţiuni (S6 = 32 x 3 m) care a stabilit limita de S-E a clădirii. Construcţia a avut două faze de edificare, clar delimitate prin calitatea zidăriei şi dimensiunile şi compartimentarea spaţiilor. În colţul de N-E al clădirii încăperea avea o instalaţie de din care s-au mai păstrat câteva pile din cărămizi rotunde pe o bază pătrată. Pe latura nordică a încăperii era amenajat un a cărui gură era placată cu cărămizi. Legat de această încăpere se găsea un bazin cu diametrul de 4,6 m cu o podea din mortar. Lângă colţul estic al clădirii B a fost cercetată parţial o construcţie având zidurile din bolovani de râu şi piatră prinse cu lut, aşezate pe stratul de moloz şi depunere din epoca romană. Lipsa unui material arheologic concludent şi a planului integral al clădirii nu ne permite să avansăm supoziţii asupra destinaţiei şi datării acestei construcţii. Dacă materialul arheologic al epocii romane este foarte restrâns, apare în schimb un nivel Latène din care au fost dezvelite trei bordeie cu un bogat material arheologic care se datează în sec. IV-III a. Chr.