Obiectivul cercetării l-a constituit eliberarea de sarcină arheologică pentru un teren proprietate privată, în vederea amenajării unui complex sportiv. Situl arheologic se află pe malul drept la râului Colentina, în partea de NE a oraşului Chitila. Primele cercetări încep în 19771, când a fost efectuată o săpătură de salvare pe un teren nederanjat de cariera fabricii de cărămidă. Rezultatele cercetării au cons...tat în identificarea în principal a unei locuiri aparţinând culturii Tei. Au fost documentate resturile unei locuinţe adâncite şi a unei gropi de provizii cu secţiune în formă de clopot aparţinând unui prim nivel de locuire, precum şi resturi dintr-o a doua locuinţă adâncită din al doilea nivel de locuire. De asemenea a mai apărut o groapă atribuită unui al treilea nivel de locuire. Decorul de pe ceramica recuperată indică fazele I şi II ale culturii Tei. Alături de ceramică au fost descoperite şi piese realizate din silex, piatră, os sau corn. În afara locuirii din epoca bronzului, au mai fost identificate materiale ceramice daco-romane (sec. II-III) şi din sec. VI - VII p.Chr. Săpăturile au fost reluate în 2005, la solicitarea proprietarilor terenului. Cercetarea, limitată la sectorul A - “Grădină”, a dus la identificarea unor materiale aparţinând epocii bronzului, cultura Tei, Latene-ului dacic, sec. III-I a.Chr., precum şi evului mediu, sec. XVI - XVIII2. Şi în această campanie materialele din epoca bronzului au fost cele mai numeroase, fără însă a se fi identificat un complex de locuire. Săpăturile arheologice preventive au fost continuate în primăvara anului 2006, când s-a lucrat numai în Sectorul B, zonă ocupată de o groapă de gunoi, formată în anii 70-80 ai sec. XX. În toamna anului 2006 s-a continuat cercetarea arheologică preventivă în ambele sectoare. Sector A - Grădină Au fost trasate şase secţiuni şi şase casete dispuse pe direcţia E-V, perpendiculare pe cursul râului Colentina. Pentru toate suprafeţele cercetate a fost făcută o decapare mecanică pentru înlăturarea stratului vegetal. Descrierea situaţiei stratigrafice este următoarea - în acest sector s-a constatat extinderea gropii de gunoi pe o suprafaţă apreciabilă. Din păcate, acest sector a fost afectat în cea mai mare parte de intervenţii moderne: - strat vegetal, cu o grosime de 0,05-0,10 m, decopertat mecanic; - intervenţie modernă cu o grosime minimă de 0,60 m; - lut galben, steril din punct de vedere arheologic, apare sub nivelul intervenţiei moderne; - lut alb-gălbui nisipos, apare după cota de 2 m adâncime, sub lutul galben. În porţiunea care nu a fost afectată de intervenţii moderne, situaţia stratigrafică se prezintă după cum urmează: - strat vegetal, cu o grosime de 0,05-0,10 m, decopertat mecanic - pământ lutos cenuşiu, cu o grosime de 0,40-0,50 m; - lut galben, “pământul viu”, steril din punct de vedere arheologic, începe în medie la -0,60 m. Epoca Bronzului, cultura Tei Este reprezentată doar prin fragmente ceramice descoperite în strat. Nu a fost identificat nici un complex arheologic3. Fragmentele ceramice aparţin, în majoritatea lor epocii bronzului, şi anume fazei a IV-a a culturii Tei (Fundeni)4. Analogii pentru materialul descoperit avem din săpăturile de la Bucureştii Noi5. Un singur fragment ar putea aparţine fazei a III-a a culturii Tei6. Sec. III-IV sunt reprezentate prin sporadice fragmente ceramice, lucrate la roată, două de culoare cărămizie, provenite probabil de la două vase-borcan şi unul cenuşiu, probabil de la o cană. Sec. VI-VII A fost identificat un singur complex arheologic. Este vorba despre o locuinţă adâncită, de formă rectangulară, orientată cu axul lung pe direcţia NV-SE. La ad. de surprindere, -0,56 m de la nivelul actual, dimensiunile surprinse ale complexului sunt de 3 x 2,40 m. Podeaua a apărut la -1,04 m faţă de nivelul actual, complexul adâncindu-se cu 0,48 - 0,50 m faţă de nivelul de surprindere. Nu au fost identificate urme ale suprastructurii complexului. În centrul său a fost identificată o mică groapă circulară, puţin adâncă (0,15m sub nivelul podelei) plină cu resturi de chirpic ars. Ar putea fi urma de la un stâlp central de susţinere a acoperişului. În colţul de NE, într-un calup de lut galben cruţat, a fost amenajată instalaţia de foc. Este vorba despre un cuptor cu o cupolă foarte probabil realizată din vălătuci de lut, aceştia fiind descoperiţi pe vatră şi în dreptul gurii cuptorului. În faţa acestuia, de-a lungul laturii de E a locuinţei, au fost descoperite fragmente ceramice. Dintre acestea a putut fi întregit, în mare măsură, un profil de la un vas borcan realizat prin modelare cu mâna, dintr-o pastă cu pietricele şi sporadice cioburi pisate. Este de culoare cărămizie şi pe gât are două orificii destinate pentru prinderea unei toarte din sfoară sau alt material perisabil. Analogiile pentru această formă de vas se găsesc în majoritatea siturilor din zona Bucureştiului: Străuleşti - Lunca7, Bucureşti - Ciurel8, Bucureşti - Căţelul Nou9. Amintim că în campania din 1977 a mai fost cercetată o locuinţă, alte două fiind distruse de lucrările cărămidăriei10. Sistemul constructiv era asemănător cu cel al locuinţei din campania 2006, însă inventarul ceramic era mai bogat, atunci fiind înregistrate atât vase lucrate la roată, puţine ca număr, cât şi vase borcan lucrate cu mâna. De asemenea, a apărut ca formă şi tipsia. Sector B În acest sector au fost realizate 16 secţiuni cu lungimi cuprinse între 20 şi 130 m şi o lăţime care a variat între 2 şi 2,50 m. Şase dintre acestea au fost trasate perpendicular pe malul râului Colentina (orientare E-V). Alte opt secţiuni au fost trasate perpendicular pe un braţ al râului (orientare N-S) în timp ce restul de două secţiuni au fost trasate în interiorul terasei (orientare N-S) pentru a se obţine o cât mai completă informaţie stratigrafică şi pentru a acoperi întreaga zonă pentru care se solicitase descărcarea de sarcină arheologică. Situaţia stratigrafică surprinsă prin sondajele mecanice din anul 2005, a fost confirmată prin săpăturile mixte (mecanice şi manuale) din anul 2006. Acest sector a fos în întregime afectat de intervenţii moderne, drept care situaţia stratigrafică este următoarea: - stratul vegetal, cu o grosime ce variază între 0,03 - 0,05 m, înlăturat prin decapare mecanică; - nivelul de intervenţie modernă cu o grosime minimă de 1,50 - 2 m; - lut galben, “pământul viu”, începe în medie la -1,55 m, atunci când a putut fi surprins. Ultimul nivel menţionat a fost identificat doar sporadic, el fiind extrem de puternic afectat de intervenţiile moderne. Săpătura în acest sector a fost una mixtă, atât cu ajutorul unui excavator, cât şi manual. Cu excavatorul se îndepărta grosul gunoiului de la suprafaţă, până la o adâncime de 1 m, după care cercetarea continua manual. Adâncimea de săpare maximă atinsă a fost de -2,50 m. Ea nu a fost depăşită din motive de protecţie. În aceste secţiuni nu au fost găsite nici un fel de depuneri antice (artefacte) in situ sau deranjate. Intervenţiile moderne identificate sunt de mai multe tipuri: gropi pentru depozitarea resturilor de construcţii; gropi pentru deşeuri menajere; gropi pentru depunerea mâlului şi nisipului rezultat în urma dragării şi amenajării cursului râului Colentina; gropi pentru deşeuri industriale majoritatea aparţinând cel mai probabil fostei fabrici de cărămidă; conducte de apă. În urma observaţiilor efectuate, cele mai vechi intervenţii sunt gropile cu resturi de construcţii şi cele cu deşeuri industriale. Acestea sunt de cele mai multe ori suprapuse şi afectate de gropile cu gunoi menajer şi mai ales de cele cu depuneri de nisip şi mâl. Cele mai recente intervenţii sunt unele gropi de deşeuri menajere şi cele două conducte. În apropiere de sectorul A - Grădină, toate gropile sunt acoperite de o nivelare cu pământ nisipos adus de actualul proprietar.