Coţatcu | Comuna: Podgoria | Judeţ: Buzău | Punct: Cetăţuia | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Grigoraş | Laurenţiu | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Paveleţ | Eugen-Cristian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Trohani | George | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Situl eneolitic de la Coţatcu, comuna Podgoria, este situat în partea de NE a judeţului Buzău, la cca. 15 km. NV de oraşul Râmnicu Sărat, într-o zonă de dealuri, pe partea dreaptă a terasei medii a pârâului Coţatcu. Aşezarea era protejată la V de pârâul Coţatcu, iar la N şi S de două văioage adânci. Este posibil ca iniţial aceste văioage să fi fost săpate de locuitorii aşezării iar cu timpul ele să se fi adâncit ca urmare a erodării solului de către apele pluviale. Accesul la sit se face pe un drum îngust, situat în partea de E a aşezării. Acesta face legătura între zona înaltă a terasei pârâului Coţatcu şi zona de terasă medie pe care se află astăzi situl cercetat de noi.
Situl arheologic de la Coţatcu a fost descoperit de Vasile Motoaşcă, directorul şcolii din sat, în anul 1971, odată cu primele alunecări de teren ce au afectat zona. În anii 1973-1974 au fost întreprinse cercetări arheologice pentru recuperarea materialelor arheologice din complexele distruse prin alunecările de teren şi pentru stabilirea stratigrafiei aşezării. Cercetările au fost conduse de Vasile Drâmbocianu de la Muzeul Judeţean Buzău. Acesta nota că suprafaţa totală a aşezării la acea dată era de cca. 775 m² şi că în jur de o treime din ea s-a distrus prin alunecările de teren. Din însemnările de şantier ale lui Vasile Drâmbocianu am aflat că acesta a trasat în centrul aşezării o secţiune, orientată pe direcţia E-V (40 x 1,5 m), scopul fiind de a afla stratigrafia aşezării. Cercetările lui Drâmbocianu au ajuns în unele locuri ale secţiunii până la ad. de 4,20 m. Arheologul nu precizează în însemnările sale dacă a ajuns la pământul steril din punct de vedere arheologic, dar nota că obiectele şi complexele descoperite pot fi atribuite culturii Gumelniţa.
În urma unor cercetări arheologice de suprafaţă desfăşurate în zonă am sesizat că procesul de eroziune a solului în perimetrul aşezării de la Coţatcu s-a accentuat şi în prezent; suprafaţa ce mai poate fi cercetată arheologic nu depăşeşte 500 m². Din secţiunea de 40 m trasată de Drâmbocianu, nu se mai păstrează astăzi mai mult de 20 de metri. Surparea aşezării este pronunţată în zona centrală unde a fost trasată secţiunea din 1973.
Obiectivele demersului nostru arheologic au fost stabilirea stratigrafiei şi cronologiei aşezării precum şi evaluarea densităţii locuirii.
În malurile rupte, pe partea de V a aşezării, cea din apropierea pârâului Coţatcu, au fost sesizat urmele mai multor locuinţe incendiate şi neincendiate.
Au fost trasate două suprafeţe de cercetare. Prima, numită P1, în lungime de 18 m, a fost trasată în partea de NV a aşezării, pe direcţia NV-SE, în imediata vecinătate a râpei, cu scopul de a îndrepta malul rupt şi a stabili stratigrafia acestei zone. A doua suprafaţă cercetată, în lungime de 10 m, a fost numită P2 şi a avut drept scop îndreptarea profilului nordic al secţiunii trasate de V. Drâmbocianu.
În P1 am descoperit urmele a trei locuinţe de suprafaţă incendiate care par a fi dispuse în linie. Locuinţele au fost construite pe sistemul clasic pentru această perioadă: cu structură de bârne şi pereţi făcuţi din împletitură de nuiele lipită cu lut. Cercetarea noastră a atins în această suprafaţă (P1) ad. de 0,60 - 0,70 m. Cercetarea locuinţelor nu a fost finalizată, în campania din anul 2006 demontându-se numai nivelul de distrugere. În locuinţe am descoperit o cantitate mare de vase ceramice fragmentare, câteva fragmente de statuete zoomorfe şi antropomorfe precum şi unelte (de silex, os şi piatră).
Materialele arheologice descoperite în nivelul I pot fi încadrate aspectul cultural Stoicani-Aldeni).
În secţiunea de control stratigrafic numită de noi P2 (10 x 1,5 m), am descoperit urmele mai multor locuinţe. În capătul vestic al P1 am descoperit colţul de SE al locuinţei L3. Urmele locuinţei L3 au fost descoperite la ad. de 0,60 m. Sub podeaua acestei locuinţe era o groapă cu pereţii arşi cu pietre pe fundul ei. Sub primul nivel de locuire am sesizat un nivel de culoare gălbuie, gros de cca. 0,40 - 0,50 m, posibil de la o amenajare.
În c. 3 şi 4 au fost descoperite după -1,30 adâncime o succesiune de lutuieli de culoare cenuşiu-gălbuie şi lentile din chirpici ars care ar putea proveni de la o locuinţă.
În capătul estic al P2 a fost descoperită o aglomerare de fragmente ceramice şi bucăţi de chirpici. Materialul ceramic descoperit în acest complex cuprinde un vas întreg, fragmente ceramice decorate cu incizii şi pictură cu grafit. În acelaşi complex am descoperit fragmente de vase lucrate din ceramică fină, lustruită, precum şi fragmente ce provin de la vase din pastă ceramică grosieră, uneori decorate cu barbotină. Pe baza materialelor arheologice descoperite în această locuinţă putem atribui acest nivel aspectul cultural Stoicani-Aldeni. Unele materialele au analogii în etapă târzie a fazei Gumelniţa A1 sau în începutul fazei Gumelniţa A2. Fragmentele ceramice decorate cu motive incizate par a fi de tradiţie Precucuteni III, la fel şi vasul întreg.
În c. 1 al P2 am încercat să adâncim sondajul până la nivelul steril din punct de vedere arheologic. În acest sens am realizat sondajul până la ad. de 3,40 m, fără a ajunge la nivelul steril. Nivelurile de sub locuinţele ce aparţin nivelului 2 se prezintă sub forma unor depuneri de pământ negru cenuşiu (cu urme de ardere - cenuşă, cărbune, fragmente de chirpici), amestecat cu fragmente ceramice şi oase de animale. La ad. de 2 m în c. 1 al P2, a fost sesizată o groapă în umplutura căreia au fost descoperite fragmente ceramice, oase de animal, precum şi un craniu de animal depus pe un pat de pietre. Ceramica descoperită în nivelul inferior de la Coţatcu este de calitate foarte bună. Pe lângă fragmentele ce provin de la vase lucrate din pastă grosieră şi decorate cu barbotină, am descoperit fragmente ceramice lucrate din pastă ceramică fină, bine lustruită, decorate cu caneluri, motive incizate şi alveole obţinute prin presarea cu degetul. Câteva fragmente ceramice prezintă pictură cu roşu sau alb asociată cu motive geometrice incizate. Pe un fragment de vas lucrat din pastă grosieră am sesizat urme de pictură crudă cu roşu. Materialele ceramice descoperite în acest nivel au analogii în cultura Gumelniţa, faza A1. De asemenea influenţele precucuteniene sunt vizibile la nivelul formelor şi decorului (motive geometrice incizate, şiruri de alveole dispuse pe umărul vaselor).
În campania următoare obiectivele principale sunt definitivarea coloanei cronologico-stratigrafice şi stabilirea legăturilor dintre aşezare şi terasă. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin