Gherghiţa | Judeţ: Prahova | Punct: Velcovici | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Grigore | Nina | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Hoinărescu | Călin | participant | SC Restitutio SRL Ploieşti |
| Olteanu | Ştefan | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Situl arheologic se află situat în zona de câmpie, în lunca râului Prahova, la cca. 12 km de D.N 1 (Bucureşti-Ploieşti) şi la 36 km SE de Ploieşti.
Săpăturile arheologice sistematice au debutat în anul 1999, în punctul “La târg” aprox. în zona unde se afla aşezarea medievală urbană Gherghiţa, atestată documentar încă din anul 1431.
În campania arheologică din toamna anului 2006, cercetările arheologice au continuat în comuna Gherghiţa, punct “Velcovici”, la fundaţia bisericii din sec. XV-XVI-lea, identificată în anul 2003.
S-a trasat secţiunea nr. 11 pe latura de E din exterior a altarului, cu lungimea de 34 m, lăţimea 2 m, cu scopul de a surprinde existenţa unui zid de incintă şi pentru a clarifica raportul stratigrafic în legătură cu cele două faze de construcţie a bisericii.
- s-a observat că nu există zid de incintă şi că nu poate fi vorba de o mănăstire, ci este o biserică de mir de la marginea târgului medieval Gherghiţa.
- s-a confirmat existenţa a două faze de construcţie în sec. al XV-lea şi în sec. al XVI-lea şi a nivelului de incendiu din prima fază a funcţionării bisericii.
În secţiunea cercetată, în c. 8-12 în afara altarului bisericii pe latura estică, au fost identificate două complexe de locuire din prima fază de existenţă a bisericii. Nu se poate explica deocamdată, dacă aceste complexe au fost cu mult anterioare construirii bisericii. Aici s-au descoperit în interiorul locuinţei, bucăţi de mortar şi cărămidă ce ar putea provenii din nivelul de construcţie al bisericii din prima fază.
Sub nivelul de demantelare al primei faze de construcţie şi existenţa a bisericii s-a interceptat pe o suprafaţă de 1,50 x 1 m, o amenajare din cărămidă fragmentară (fără mortar) ce ar putea să provină de la o construcţie cu un rol pe care nu-l cunoaştem. În ce măsură acest nivel compact aparţine unei construcţii de suprafaţă din exteriorul apropiat altarului, rămâne să se clarifice în cercetările ulterioare.
Ultimele observaţii se referă la cele două complexe care au apărut c. 8-12, şi care nu sunt din aceeaşi epocă.
Una dintre ele c.8-10, este ulterioară dispariţiei bisericii din a doua fază; ea perforează ultimul nivel de moloz de la demantelarea bisericii.
Pe de altă parte menţionăm că în structura fundaţiei absidei altarului s-au descoperit foarte multe bucăţi de cărămidă, moloz şi fragmente de cahlă de la o sobă.
Pe latura exterioară altarului, apare o platformă foarte compactă din bucăţi de cărămidă legate cu mortar, ceea ce demonstrează că aici a fost amenajat ceva, un paviment sau altceva. Deocamdată nu ştim ce rost avea, campania viitoare va clarifica această situaţie.
Din punct de vedere stratigrafic prima locuinţă de tip bordei din c. 10-12, poate fi datată în intervalul dintre cele două faze de construcţie ale bisericii. S-au găsit în interiorul bordeiului bucăţi întregi de cărămidă cu urme de mortar de bună calitate, care au fost folosite în locuinţa respectivă. S-au mai găsit fragmente ceramice, un fund de vas tip oală din sec. al XV-lea.
În campania anului 2007, vom extinde cercetările în apropierea acestei secţiuni pentru a clarifica situaţia stratigrafică. [Ştefan Olteanu, Nina Grigore] ... Vezi mai mult Vezi mai puțin