.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Giurgeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piua Pietrii, Grindurile nr. 1, nr. 3 (Avicola), nr. 9 | Anul: 2006

Raport PDF simplificat.
Descriere:
Raport ID:
3664
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 93655.02 |
Județ:
Ialomița
Unitate administrativă:
Giurgeni
Localitate:
Giurgeni
Punct:
Piua Pietrii, Grindurile Nr. 1, Nr. 3 (Avicola), Nr. 9
Toponim:
Orașul De Floci
Localizare:
| 93655.02 |
Lista Ilustrațiilor - 2
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Mihai Daniela participant Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
Matei Gheorghe participant Muzeul Judeţean Ialomiţa
Ene Irina participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Oţa Silviu Ion participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Păunescu Anca participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Vasile Sandu Gabriel participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Raport:
Oraşul de Floci, vechi centru urban medieval, azi dispărut, se afla la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, după cum atestă şi informaţiile documentare sau izvoarele cartografice. În cursul sec. XVIII, un complex de cauze au determinat regresul vieţii urbane şi dispariţia aşezării. Vatra părăsită a Oraşului de Floci a devenit câmp agricol pentru sătenii din Piua Petri. Situaţia topografică specială justifică aspectul oraşului deschis, nefortificat şi deosebit din punct de vedere al evoluţiei spaţiului urban. Importanţa şi caracterul unic al sitului rezidă şi în faptul ca pe suprafaţa lui nu se află construcţii, care să limiteze cercetarea arheologică. Investigaţiile arheologice sistematice, desfăşurate începând din 1975 şi până în prezent, au pus în evidenţă substanţiale informaţii cu privire la organizarea teritoriului locuit, la densitatea locuinţelor, tipologia lor precum şi a tehnicilor şi a materialelor de construcţie. Bogatul material arheologic recoltat, compus din ceramică, unelte, podoabe, aflat în patrimoniul MNIR şi MJ-Ialomiţa a fost valorificat prin expoziţii şi publicaţii1. Obiectivele cercetării din anul 2006: -grind nr.1 - începând din anul 20012 cercetările s-au concentrat spre limita nordică a grindului, cu scopul de a stabili extinderea celor două nivele de locuire incendiate din sec. XV şi XVII. -grind 3 “Avicola” - se continuă cercetarea relaţiei între locuinţele cu mai multe faze de refacere din sec. XVI-XVII şi limita necropolei nr. 3. Expertiza antropologică. -grind 9 - verificarea prospecţiilor arheogeofizice efectuate în 2003 de către BCUM Alba Iulia. Grind nr.1 Irina Ene, Anca Păunescu. Campania anului 2006 a avut ca obiectiv cercetarea integrală a zonei de chirpic ars a unui complex identificat în casta 2/2005, la ad. de cca. -0,50 m sub nivelul actual de călcare, care nu a putut fi cercetat integral din cauza vremii nefavorabile. Paralel cu latura de V a casetei 2/2005 au fost trasate casetele 3 şi 5, (8 m x 2 m), paralele, cu câte un martor lat de 0,50 m între ele şi caseta 4 (10 x 3 m) paralelă cu latura de E a casetei 2/2005, cu un martor de 0,50 m. În toate casetele, după îndepărtarea stratului de pământ arat, în care au fost descoperite fragmente de ceramică nesmălţuită şi smălţuită, între care un fragment de cahlă din a doua jumătate a sec. XVI, câteva spărturi de cărămidă şi puţine fragmente de oase de animale sparte şi o monedă (Dinar, Ungaria, 1550)3, s-a aflat un strat de lut de nivelare, cu o grosime de cca. 0,10 m întrerupt în unele locuri de dărâmătura cu chirpic ars. Sub această nivelare, la ad. de -0,60 m a apărut în suprafaţa casetei 2/2005 un strat gros de dărâmătură de chirpic ars puternic. În celelalte casete s-a aflat un strat de pământ cafeniu granulat, specific pământului de umplutură din gropile pentru depunerea rezidurilor menajere. La ad. de -0,98 m - 1,04 m a fost degajată suprafaţa podelei unei locuinţe distrusă de incendiu, delimitată foarte clar de lăcaşul bârnelor - talpă, pe care au fost ridicaţi pereţii (complex nr. 2). Podeaua locuinţei acoperea o suprafaţă dreptunghiulară. Laturile lungi (5,60 m) erau orientate SV iar laturile scurte (4,4 m) erau orientate NE. Aproape de colţul nordic al podelei se mai păstra, foarte puţin înălţat, soclul sobei din lut ars la roşu, iar lângă acesta un fragment de bârnă groasă, carbonizată, probabil de la o grindă a acoperişului. Paralel cu lungimea laturii de NE s-a surprins în podea un şir de gropi de pari subţiri (0,10 m), probabil de la o laviţă din scânduri, adosată peretelui. În faţa acestora se aflau alte gropi de par subţiri, grupate dezordonat. În colţul de V al podelei se aflau două gropi alăturate, adânci de 0,20 m, cu diametrul de 0,40 m. Alte două gropi similare se aflau aproape de colţul sudic şi aproape de mijlocul laturii de SE. În limita exterioară laturii de NV a locuinţei din suprafaţa casetei 2/2005 s-a observat, la ad. de -10,5 m, traseul unei bârne-talpă adâncită într-un strat de nivelare din lut galben-cenuşiu, care părea ca o prelungire a laturii SV a locuinţei. La o distanţă de1 m spre N de lăcaşul acestei bârne s-au aflat resturile unui cuptor pentru arderea ceramicii (complex nr. 6), care a fost distrus din vechime În apropiere de conturul gropii cuptorului s-au observat 10 gropi de pari subţiri, aprox. aliniate. Presupunem că locuinţa cercetată a aparţinut unui meşter iar lăcaşul bârnei talpă din exteriorul ei a fost folosit pentru amenajarea unei anexe, (şopron?) unde a funcţionat cuptorul olarului. Analiza materialului ceramic şi monedele descoperite susţin datarea acestui complex în prima jumătate a sec. XVI. La o distanţă de cca. 2 m spre V de aceste două complexe, în caseta 3 s-a observat atât în profilul vestic cât şi în suprafaţa secţiunii o groapă cu diametrul de cca.2 m care a străpuns un nivelul de locuire incendiat, aflat imediat sub stratul de pământ vegetal. La ad. de -1 m. în suprafaţa secţiunii a apărut în stratul de lut galben cenuşiu un şir de gropi de pari subţiri, oarecum aliniate şi resturile unui cuptor de ars ceramica (complex nr. 7), sub groapa menţionată mai sus. De la acest cuptor se mai păstra numai piciorul pentru susţinerea plăcii pe care se aşezau vasele şi şanţul din jurul lui, pe unde circula aerul cald, în care s-au găsit bulgări mari de chirpic ars proveniţi din pereţii şi cupola cuptorului amestecaţi cu fragmente mici de ceramică, prăbuşiţi peste un strat de cenuşă fină şi pigment de cărbune. Gura de alimentare a cuptorului se afla sub peretele estic al casetei. Deoarece groapa în care s-au găsit resturile acestui cuptor perforează primul nivel de locuire incendiat, propunem datarea acestui complex în cursul sec. XVII. Rezultatele cercetărilor din ultimele campanii susţin ipoteza că în cursul secolelor XVI - XVII aria de locuire a oraşului pe Grindul nr.1 se extinde spre N cu un “cartier al meşteşugarilor”. Grind nr.3, “Avicola” Silviu Oţa În anul 2006, în luna august, a continuat cercetarea pe grindul nr. 3, în sectorul E, spre S de săpăturile din anul 2004. Au fost trasate în total şapte casete, din care şase cu dimensiunile de 4 x 4 m (Cas. 1 - 6), iar una de 2 x 4 m (Cas. 7). Ele au fost amplasate după cum urmează: caseta 1, la S de caseta 2/2004. Martorul lăsat este de 0,5 m4. Urmează spre în ordine casetele 2, 3, 4 şi 6. La V de Cas.3 este Cas.5, iar la E de Cas. 4 este Cas. 7. Peste stratul de steril au fost identificate gropi menajere şi porţiuni cu reziduri menajere împrăştiate. Acestea au fost cercetate integral sau parţial. În Cas.3/2006 a fost cercetată o porţiune de groapă (Gr.4/a, L = 1,80 m, Ad. = 0,65 m)5, în colţul de NE. Tot în jumătatea nordică a aceleiaşi casete a mai fost cercetată Gr.3, de formă circulară, cu diametrul de 1,40 m, iar ad. de 0,25 m. În colţul de SE al Cas.3/2006 şi în Cas.4/2006, în colţul de NE a fost cercetată parţial Gr.7. Pe direcţia N-S avea lungimea de 3,4 m. Din profilurile de E ale ambelor casete, a ieşit cu 1,5 m. Adâncimea este de 0,50 m. Nu a mai fost însă surprinsă în Cas.7/2006. Conţinea fragmente de lemn carbonizat, cenuşă, fragmente ceramice, resturi osteologice, un nasture de os şi o piesă de fier. În Cas.4/2006 au mai fost cercetate parţial Gr.5/a (lângă profilul vestic al casetei) şi Gr.6/a (în colţul de SV al casetei). Ambele au fost tăiate de altele mai recente. Groapa 5 a fost surprinsă pe o lungime de 1,20 m şi ieşea din profil 0,30 m. Groapa 6, pe profilul V are L = 0,65 m, iar pe cel S, L = 0,50 m. Adâncimea este de 0,27 m. Tot în sudul Cas.4/2006 şi în nordul Cas.6/2006 este o altă groapă (Gr.2/a, b). Pe axe are următoarele dimensiuni: L= 1,80 m, l = 1,10 m. Adâncimea este de 0,35 m. O altă groapă (Gr.8), puţin adâncă (0,20 m) a fost descoperită în colţul de NE al Cas.7/2006. Este cercetată pe o lungime de 1,20 m (de la N la S), iar în lateralul său au fost depuse şi alte reziduuri menajere, care cuprind toată suprafaţa casetei. Reziduuri menajere au mai fost descoperite şi între gropi, în special în Cas.6/2006. O locuinţă (Loc.1), contemporană gropilor menajere, a fost identificată în Cas.3-5/2006. Aceasta este cercetată parţial datorită faptului că a fost distrusă de amenajări ulterioare şi a fost suprapusă în NV de către un drum din interiorul fostei Avicola. Complexul de locuire, orientat pe direcţia SV-NE, consta dintr-o podea de lut cu grosimea variabilă, de 2-4 cm. Peste podeaua de lut a fost descoperit chirpic ars, ceea ce sugerează distrugerea prin incendiere. Lăţimea ei a fost de 3,75 m. După incendiere, a fost refăcută, peste resturile celei precedente, prin o nouă amenajare cu lut (gr.= 4-5 cm) a podelei. Aceasta a respectat vechile dimensiuni (atât cât s-a putut observa), dar a fost deplasată cu 0,40 m mai spre SV. După scoaterea din uz, peste ea este observabil un strat de pământ maro-zgrunţuros, gros de 0,10-0,12 m. Amenajări cu lemn, pe steril au fost identificate şi în Cas.6 şi 7/2007, fără a putea spune însă dacă au aparţinut unei case sau nu. Peste aceste gropi menajere şi locuinţa contemporană lor, a fost amenajată o altă locuinţă (Loc.2/2006), cercetată parţial (colţul de SE, pe o L= 2,20 m). Aceasta este identificată în Cas. 6/2006, în plan şi pe profilurile de V şi S ale ei, şi constă dintr-o podea de lut cu gr. de 3-4 cm. Orientarea a fost probabil pe direcţia NV-SE. Nu s-au identificat urme de distrugere prin incendiere. Pe latura de SE, a funcţionat o instalaţie de încălzire. De aici, au fost recuperate ceramică de uz comun, resturi osteologice şi o greutate de plasă de pescuit. Podeaua a fost suprapusă de un strat de pământ maro-zgrunţuros, cu gr. de 4-16 cm. În cea mai mare parte a fost distrusă de amenajările ulterioare. Peste acest complex de locuire, a fost identificat un altul (Loc.3/2006). Orientarea este NV-SE. Lungimea a fost de 9,00 m. Pe latura dinspre SE, avea l= 4,30 m, iar latura de NV, probabil 5,00-5,50 m. Aceasta constă dintr-o podea de lemn montată direct pe pământul maro-zgrunţuros. Podeaua de lemn a fost suprapusă de chirpic ars şi parţial era distrusă de două gropi târzii (Gr. 5b, 6b/2006). Peste locuinţă a fost identificat un strat de pământ maro-zgrunţuros, cu grosime variabilă de 0,10-0,40 m. Inventarul constă în fragmente ceramice de uz comun, găsite în special pe instalaţia de încălzire. A fost cercetată parţial în colţul de NV al Cas.6/2006. Locuinţa 4/2006 a fost cercetată în Cas. 2/2006. Cercetată parţial, a fost distrusă tot prin incendiere. Identificată în Cas. 2/2006. Orientată uşor deviat, pe direcţia SV-NE. Pereţii constau din chirpic, aşezaţi pe talpă de lemn. În interior, la o distanţă de 0,35 m de perete a fost probabil o sobă, din care s-a mai păstrat o parte din baza de lut ars, la ad. de 0,70 m. Locuinţa 5/2006, identificată tot în Cas.2/2006, a fost cercetată parţial. Ea a fost identificată în plan şi pe profilurile de N şi V ale casetei. A fost distrusă prin incendiere. Din ea a mai fost surprinsă o podea de lut cu grosimea variabilă, de 4-6 cm, iar deasupra un strat de cenuşă de 2-4 cm. Era amenajată pe un strat de chirpic ars, provenit de la o altă incendiere de locuinţă. Din locuinţă a fost recuperată ceramică de uz comun. Locuinţa 6/2006, a fost identificată în Cas. 4/2006 (sub cea de sub arabil). Cercetată parţial. A fost identificată în Cas. 4, 6/2006, la ad. de 0,60-0,80 m. Orientată uşor deviat SV-NE. De la S la N, avea o lăţime de 7,5 m. Pe lungime s-a cercetat, de la E la V, doar pe 3,00 m. Constă dintr-o podea subţire de lut (gr. de 2-4 cm), peste care a fost montată scândură. Peste scândura incendiată, a fost un strat subţire de chirpic ars provenit de la elevaţie. Inventarul constă în ceramică de uz comun şi decorativă, cuie şi o fusaială. Locuinţa 7/2006 a fost cercetată parţial în Cas. 1-2/2006, sub arabil6 Orientată NV-SE, a fost surprinsă imediat sub pământul arabil, la ad. de 0,15-0,20 m. Constă dintr-o podea de lut bătătorit cu grosime variabilă, de 0,10-0,30 m. Latura de SE a locuinţei a fost probabil distrusă de drum. Locuinţa a fost construită în elevaţie din chirpic. Din latura de N se mai păstrează, la nivelul podelei, o îngrămădire de chirpic ars. La N de ea, într-un strat de pământ maro-zgrunţuros, a fost descoperită o monedă (-0,12 m), iar în perimetrul locuinţei, în acelaşi tip de pământ, un inel (-0,10 m). Locuinţa 8/2006 a fost identificată imediat sub arabil, în Cas. 3-7/2006. Orientată SV-NE. Dimensiuni înregistrate: l= 7,00 m, L= 7,5 m (probabil era puţin mai lungă spre SV). Lăţimea camerei=5,5 m, iar lungimea cercetată=6,5 m. Constă într-o podea de lut bătătorit, cu grosimi variabile (0,10-0,22 m), peste care a fost montată o podea de lemn (2-4 cm). În elevaţie a fost construită din chirpic, pe talpă din lemn. Spre N a avut probabil o anexă, cu l= 1,5 m, podită şi ea cu lemn, dar direct pe pământ. Instalaţia de încălzire a fost găsită în partea de SE. Locuinţa a fost distrusă prin incendiere. Inventarul constă în ceramică de uz comun şi decorativă, ceramică de tip Iznik, cahle smălţuite decorate cu Sf. Gheorghe, resturi osteologice, o monedă, cuie şi piroane de fier, cuţit, fragmente de sticlă, bucăţi de la două pietre de moară şi o pipă. Locuinţa 9/2006 a fost cercetată parţial în NE-ul Cas.6/2006 şi în S-ul Cas.7/2006. Orientată NV-SE. Ea a fost găsită imediat sub arabil, dar între ea şi precedenta este o relaţie de succesiune. Pereţii incendiaţi ai Loc.8/2006, spre marginea lor, erau sub podeaua acesteia. Loc.9/2006 consta într-o podea de lut cu grosime variabilă de 4-16 cm. Peste ea a fost montată o podea de lemn care era carbonizată. Peste ea a fost montată o alta. Dimensiunile sale cercetate sunt de 3, 5 m pe latura de NV, iar spre SE 1,5 m. Gropi menajere au mai fost descoperite în Cas.3, 4, 5, 6/2006. Gr.1 (din NE-ul Cas.6/2006) avea d= 0,40 m, iar ad. de 0,40-0,45 m. Cronologic, este anterioară Loc.9/2006. Gr.4/b este una recentă şi taie Gr.4/a. Lungimea sa pe profilul E al Cas. 3 este de 1,80 m. Gr.5/b şi Gr.6/b sunt contemporane cu Loc.8/2006. Ambele au ad. de 0,65-0,70 m. În Cas.6/2006, lângă profilul estic, a fost descoperită o altă groapă (Gr.9b) cu diametrul de 0,22 m şi ad. de 0,30 m. A fost contemporană cu Loc.2/2006. O ultimă groapă (Gr.10) a fost cercetată parţial în Cas.5/2006. Aceasta avea d= 0,36 m şi o ad. 0,40 m. A fost contemporană cu Loc.3/2006. Drumul din interiorul fostei Avicolaa fost identificat în Cas. 2, 3, 5/2006, imediat sub pământul arabil, la o adâncime de 0,25 m. Este orientat pe direcţia SV-NE şi a avut o lăţime variabilă de 3,00-3,20 m. Grosimea surprinsă este de 0,36 m şi a fost realizat din piatră sfărâmată, de dimensiuni mici şi mijlocii, în amestec cu pământ. A distrus complexele de locuire din Cas. 2, 3, 5. Lângă el, spre NNV, au mai fost identificate două grupări de pietre de acelaşi tip, în Cas. 1-2/2006. Acestea sunt dispuse perpendicular pe el şi duceau probabil la clădirea alăturată. Fragmente de clădire din interiorul fostei Avicola. Au fost surprinse trei fragmente în Cas. 1/2006, în partea de N. Lăţimea fragmentelor din baza zidurilor este de 0,35 m. Toate au făcut parte din aceeaşi clădire, dar au fost distruse. Fragmente dispersate se mai păstrează în estul aceleiaşi casete. De pe grind au mai fost recuperate o monedă, o plăsea de os decorată şi un inel. Analiza materialului recuperat sugerează o cronologie a complexelor de locuire cuprinsă între sfârşitul sec. XV sau începutul celui următor (pe baza ceramicii de Iznik, cuţit de Stiria, nasture de os, un nit de tablă de bronz) şi sec. XVII (ceramica de tip Iznik, cahle smălţuite decorate cu Sf. Gheorghe). Grind nr.3, “Avicola” - sector MJ-Ialomiţa Gheorghe Matei, Gabriel Vasile În campania din anul 2006 s-au deschis şi cercetat următoarele suprafeţe: -S.I./2003 s-a prelungit către E cu 20 m x 2,50 m -s-a trasat caseta B (7,50 m x 6 m) în prelungirea casetei A /2004 şi paralelă cu S I, în dreptul carourilor 16-20. -s-a trasat caseta C (6 m x 4 m), paralelă cu latura nordică a casetei A. -s-a lucrat pe S III/2005 în carourilor 1-6 pentru cercetarea necropolei nr. 3, surprinsă în această secţiune. În Secţiunea III, în cuprinsul carourilor 1-6 s-au descoperit şi cercetat 8 morminte de inhumaţie (M. 80-87) din care un mormânt de copil şi restul de adulţi. Mormintele au orientarea V-E cu scheletele aşezate în decubit dorsal cu mâinile aduse pe piept sau pe bazin, doar într-un singur caz, M. 87 suprapune pe M. 84 în zona bazinului şi a abdomenului. Mormintele sunt sărace în inventar, doar la M. 82 s-a descoperit un inel din argint cu şaton în de formă romboidală. Mai menţionăm situaţia M. 85, adult, care avea ambele braţe îndoite din cot cu palmele aduse pe umăr. În această zonă a necropolei se constată că densitatea mormintelor este mai mică, iar aliniamentul mormintelor se păstrează în proporţie mai mică. Caseta B a fost trasată pentru delimitarea estică a Locuinţei nr. 7/2005. S-au surprins două suprafeţe mici de pavaj (0,30 m x0,40 m) din cărămizi care făceau parte dintr-o locuinţă din secolul XVIII distrusă. Locuinţa nr. 7 din caseta amintită, cu latura de 5 m, orientată V-E, s-a identificat la ad. de -0,85 m, prin podeaua sa, urme din talpa din lemn, adâncite în podea şi gropi de par. Pe suprafaţa podelei s-au descoperit un tripod şi o gripcă. Caseta C situată lângă latura nordică a casetei A şi paralelă cu aceasta a fost trasată pentru continuarea cercetării Locuinţei nr. 4, apărută în cursul cercetărilor din 2005 şi datată la sfârşitul sec. XV sau începutul sec. XVI. În suprafaţa casetei a fost cercetată şi o altă locuinţă (L. 8) situată la ad. de 0, 49 m. Din Locuinţa nr. 8/2006, cercetată 25%, s-a păstrat podeaua groasă de 0,10 m, din lut bătătorit. Sub Locuinţa nr. 8, la ad. de -1 m. s-a surprins bârna talpă a Locuinţei nr. 4, cu o grosime de 0,20 m şi cu orientarea N-S, iar în vecinătatea ei era o groapă de par. Mai menţionăm că în suprafaţa casetei C au mai fost descoperite şi cercetate două gropi. Groapa nr. 1 de formă tronconică, cu diametrul maxim de 1,50 m., avea adâncimea de 1,50 m., iar pe fundul ei s-a găsit o amenajare din bârne ca o podea. În interiorul gropii se afla o mare cantitate de chirpic iar în partea superioară oase de animale mari. Şi în a doua groapă s-a constatat că fusese podită pe fund cu bârne. În Secţiunea I/2003 prelungire (C 21-30), chiar în caroul 21, la ad. de -0,50 m au fost surprinse blocuri de piatră, folosite la fundaţia unei locuinţe, surprinsă parţial şi în sud-estul casetei B, la ad. de -0,55 m. şi care urmează să fie cercetată în campania viitoare. Între carourile 25-26 a fost surprinsă şi cercetată o groapă menajeră care se adâncea până la cota de -1,75 m, în umplutura căreia s-au găsit fragmente de cahle decorate fie cu imaginea Sfântului Gheorghe, fie cu modelul crinului, fie cu imaginea stilizată a unei siluete umane. Groapa a perforat nivelul de locuire din sec. X-XI, în care s-au găsit două străpungătoare din os. În vecinătatea gropii, între carourile 27 şi 28, la ad. de -0,80 m. s-a cercetat un fragment din podeaua unei locuinţe (L. 10), delimitată în partea de V prin două gropi de pari cu diametrul de 0,20 m. La mică distanţă de Locuinţa 10 a fost delimitată în carourile 29-30 Locuinţa 11, care are trei faze de refacere după cum sugerează pietrele folosite la temelia casei. Primul nivel de refacere a fost surprins la ad. de 0,50 m, al doilea nivel la ad. de -0,70 m, iar nivelul al treilea, cel mai vechi, la ad. de -0,80 m. În campania viitoare ne propunem deschiderea unor noi suprafeţe pentru cercetarea integrală a locuinţelor nr. 2, 4, 10 şi 11. Grind nr.9 Dana Mihai, Anca Păunescu. În vederea verificării datelor furnizate de prospecţiile arheogeofizice efectuate în anul 2003, s-a continuat cercetarea prin trasarea Secţiunii III/2006 (15 x 1,5 m), orientată N-S. În cursul cercetării din campaniile anterioare7 au fost descoperite 6 morminte cu gropile adâncite în stratul steril, care păreau să anunţe existenţa unui cimitir plasat mai spre centrul suprafeţei grindului. Pentru a verifica această ipoteză, S III/2006 a fost trasată la o distanţă de 18 m. spre V de S II/2005 şi paralelă cu aceasta. După îndepărtarea stratului vegetal cu o grosime medie de 0,20 m urmează, pe întreaga suprafaţă a secţiunii, un strat gros de pământ negru-cenuşos granulat cu aspect de umplutură de groapă pentru depozitarea rezidurilor, în care s-au găsit amestecate fragmente ceramice mici, rulate, spărturi de oase de animale, rare fragmente de chirpic, două fragmente de cărămizi sparte şi câteva obiecte din fier: cuie, piroane cu floare, fragmente de balamale, un cârlig de undiţă. Grosimea acestui strat variază între 0,50 m(la capetele secţiunii) şi 1,40 m (în zona de centru a secţiunii). Sub acest strat se află un pământ lutos, de culoare galben închis care este steril din punct de vedere arheologic. Raport antropologic preliminar Gabriel Vasile În campania de săpături arheologice din anul 2006 de la Giurgeni (Oraşul de Floci), Grindul III Avicola, au fost descoperite opt morminte, ritul funerar fiind exclusiv inhumaţia. Acestea au fost notate M 80, M 81, M 82, M 83, M 84, M 85, M 86 şi M 87. Toate mormintele sunt plane şi individuale, având un inventar arheologic sărac, scheletele fiind relativ bine conservate şi reprezentate, orientate V-E (înmormântări creştine). Categoriile de vârstă în care se încadrează sunt: infans I (M 80), infans II (M 81 şi M 86) şi subiecţi adulţi (M 82, M 83, M 84, M 85 şi M 87). Sexul a putut fi identificat doar în cazul adulţilor, fiind vorba despre patru femei şi un bărbat. M 82, M 85 şi M 86, prezintă elemnte de patologie (exostoze, vertebre sudate etc).
Note:
[1]. 1. L. Chiţescu et alii, Cercetări arheologice la Piua Petri (Oraşul de Floci), jud. Ialomiţa, CA 3, 1979, p.199-240; CA 4, 1981, p.120-143; CA 5, 1982, p.129-158.
2. CCA 2004, p. 129, CCA 2005, p.161-164, CCA 2006, p.168-169.
3. Identificarea monedelor a fost făcută de Mihai Dima căruia îi mulţumim şi pe această cale.
4. Toţi martorii dintre casete au avut aceeaşi lăţime.
5. Măsurătorile au fost făcute de la nivelul de călcare medieval, de la nivelul de la care au început să fie săpate.
6. Toate locuinţele din Cas. 1-2 sunt cercetate parţial ca urmare a faptului că au fost distruse de lucrările din sec. XX.
7. CCA 2006, p.163-164