Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Şantierul arheologic Histria
Raport ID:
3681
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Extra muros - Poarta Mare - Turnul Mare
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 16
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bâltâc | Adela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bottez | Valentin Victor | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Damian | Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Nedelcu | Nicoleta | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Samson | Andra | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Investigaţiile arheologice din sectorul extra muros Poarta Mare - Turnul Mare au început în anul 2000 având ca obiectiv general surprinderea unor aspecte ale locuirii romane timpurii, eventual a celei elenistice, din perimetrul central al aşezării histriote în aceste epoci. Cercetările efectuate în campaniile 2000-20051 au oferit date stratigrafice ale zonei şi au dus la descoperirea unor edificii şi alte complexe arheologice, databile din epoca elenistică târzie până în ultimul nivel roman timpuriu (nivelul I C2); până în acest moment nu avem indicii concludente pentru plasarea vreunuia dintre complexe posterior ridicării incintei romane târzii (nivelul II A —din a doua jumătate a sec. III p.Chr.).
Obiectivele acestei campanii au fost cercetarea unor elemente legate de edificiul nr. 1 (detalii constructive în cele două momente cronologice identificate), detalii constructive ale străzii3 şi ale incintei romane târzii, precum şi elucidarea unor probleme stratigrafice. Pentru aceasta cercetarea s-a concentrat doar în suprafeţele de la nord4, casetele -A 1-2, A 1-4, B 1-4, C 1 şi 4, D 2-3, trasate în anii anteriori, precum şi demontarea unor martori stratigrafici dintre acestea.
Edificiul nr. 15 —edificiu de mari dimensiuni aflat la N de strada de tradiţie elenistică (artera b)— s-a lucrat în interiorul încăperilor definite de zidurile Z1-Z26 (L7), Z3, Z5 şi Z10 (L1), Z5-Z6 (L3), Z11-13 (L2). Cercetările din încăperile L7 şi L3 au dus la confirmarea stratigrafiei cunoscute şi din alte zone ale edificiului şi în exteriorul acestuia, fiind constatată din nou prezenţa unei cantităţi considerabilă de materii organice7. De asemenea, au fost surprinse detalii constructive ale zidurilor Z3, Z5, Z6, cărora s-a reuşit să li se cerceteze inclusiv fundaţiile8. Pentru a verifica detaliile constructive ale zidurilor Z109 şi Z3110, a fost secţionat o parte din pavajul p e, nivelul de funcţionare al încăperii L1. Acest pavaj avea un “pat” construit dintr-un strat (gr. 0,35 m) de scoici şi nisip (care conţine şi numeroase fragmente ceramice “rulate”), strat de pietre de diferite dimensiuni (gr. 0,50 m).
În încăperea L2 (dispusă aprox. în caseta C1) s-au practicat două sondaje. Primul în jumătatea de N11 (carourile a-b/1-4) unde s-a constatat că nivelul format din placi de calcar este mărginit la S de un zid (denumit iniţial p a), surprins parţial, construit din blocuri mari de calcar (legate cu mortar), iar la V şi N acesta este practic “tăiat” pentru implantarea zidurilor Z11 şi Z1212. Cel de-al doilea sondaj s-a efectuat în jumătatea de S (carourile c-d/1-2) pentru a se cerceta detalii ale zidurilor p a, Z13 şi ale podelei de tip opus signinum (pavajul p d). Astfel, s-a putut observa că zidul p a este refolosit ulterior în substrucţia pavajului corespunzător funcţionării zidurilor Z11-12. Podeaua de tip opus signinum este formată din pietre de dimensiuni mici legate cu mortar. Cercetările de aici confirmă ipotezele noastre despre planimetria acestei încăperi în cele două faze de funcţionare ale edificiului nr. 113.
Cercetările din caseta A4 au adus noi indicii despre întinderea edificiului nr. 1. Astfel, a fost cercetat un nou zid, Z3414, perpendicular pe Z30 (considerat de noi ca fiind limita de V a edificiului). Este posibil ca acest zid să fi funcţionat doar în primele faze ale edificiului.
Strada. Cercetările efectuate în casetele D2-3 au adus elemente noi în ceea ce priveşte strada de factură elenistică15 utilizată şi în epocă romană, care reprezintă elementul central al primelor două nivele surprinse în acest perimetru (nivelele IA şi IB). S-a putut cerceta canalul de sub această stradă (canal nr. 1, orientat ca şi strada E-V) construit din plăci de calcar de Babadag. S-au observat două placi aşezate vertical16 foarte bine îmbinate pe lângă placa17 de pe fundul acestuia. Spre S a fost surprins un bloc de calcar18, dispus uşor oblic, faţă de canalul nr. 1, care ar putea veni dinspre edificiul nr. 2, astfel încât, se poate presupune că în acest punct ar fi putut existat un punct colector.
Canal nr. 219. La demontarea martorului dintre casetele D 2-3 a fost surprinsă o porţiune20 din traseul canalului nr. 221, construit din plăci de calcar şi pietre fasonate legate cu mortar foarte fin (alb-nisipos, var pietricele de râu). Traseul acestuia este paralel cu cel al canalul nr. 322, între ele fiind surprins un strat de pământ galben maroniu compact. În interior se observă aceeaşi manieră de construire ca cea surprinsă în caseta G3 (mortar hidrofug23).
Pentru verificarea informaţiilor din campaniile anterioare s-au efectuat sondaje prin amenajarea denumită convenţional Cpl 924, în casetele B3-4 şi C4, până la cote de -2,00-2,15 m, unde s-a atins nivelul pânzei freatice, confirmându-se elementele stratigrafice surprinse anterior şi în alte zone la V de canalul nr. 325.
Zidul de incintă al cetăţii romane târzii.Cercetările s-au efectuatîn zona turnului şi a curtinei (aprox. în perimetru încăperii L7 a edificiului nr. 1), deoarece indiciile anterioare conduceau spre o posibilă contemporanitate a bastionului şi turnului porţii mari. Cercetările din această campanie indică faptul că plinta curtinei este perpendiculară pe un zid mai vechi26, turnul nu are plintă, ci este construit direct pe un strat de pământ în care sunt aşezate pietre cu dimensiuni medii, peste care sunt dispuse blocuri spoliate de dimensiuni mari. Aceeaşi tehnică se observă şi sub curtină, în perimetrul cercetat din caseta -A1. Astfel, se confirmă informaţiile din cercetările anterioare, şi anume că bastionul Porţii Mari este construit ulterior ridicării incintei27. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin