Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3683
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector X
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 16
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Domăneanţu | Catrinel | responsabil sector | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Pascale | Alina | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Speteanu | Adriana | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Ulieriu | Theodor | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Vasiliţă | Ştefan | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
Raport:
Cercetările care se efectuează pe platoul de V al cetăţii, în sectorul numit convenţional X, au ca scop evidenţierea reţelei de “temelii olbiene” datând din epoca elenistică. Fundaţii de pământ (straturi alternative de argilă curată şi pământ amestecat cu cenuşă), care rareori au păstrat elemente de elevaţie, aceste temelii olbiene constituiau baza unor construcţii de mai mici sau mai mari dimensiuni. Ele au fost identificate, până în prezent, doar la Olbia şi Histria.
Spre deosebire de Olbia, unde săpături în suprafaţă au permis identificarea unor monumente având astfel de substrucţii (stoa, templele lui Zeus şi Apollo Delphinios, zidul de incintă), la Histria, sondajele stratigrafice efectuate în anii '50, '60, le menţionează numai existenţa, fără a le lega între ele pentru a obţine planul unei singure clădiri. Acesta este lucrul pe care am încercat noi să-l facem prin reluarea cercetărilor în zonă.
Eforturile noastre, îndreptate în această direcţie, au început să dea roade. Putem afirma acum că aici se află una din ariile sacre al Histriei elenistice, continuarea, poate, a celei deja postulate de Dinu Adameşteanu pentru epoca arhaică1.
Este vorba de un sanctuar dedicat, probabil, zeiţei Cybele.
Ca elemente definitorii ale sale avem până în momentul de faţă: un patrulater de temelii olbiene (6 m/3 m), ce au fieccare o grosime de aprox. 3 m, suprapus de o dărâmătură masivă de cărămizi crude, strotere şi kalyptere; un bothros de formă rectangulară (0,60 m/0,70 m), în interiorul unei incinte, care înconjura un spaţiu deschis; între ele un “canal”, probabil neacoperit, pavat cu lespezi foarte subţiri din şist verde, ce pare să înconjoare incinta2.
La aceste elemente constructive se adaugă materialul arheologic descoperit. Menţionăm doar piesele cele mai importante: două statuete reprezentând-o pe zeiţa Cybele, una din marmură3, alta fragmentară din teracotă; un fragment dintr-un vas de calcar, decorat cu ove în relief şi păstrând urme de vopsea roşie; un picior fragmentar de perirrhanterion din piatră, vas ce conţinea apa lustrală şi se găsea în interiorul sau la intrarea sanctuarelor greceşti (el apare deseori reprezentat pe vasele attice cu figuri negre sau roşii, în scenele religioase, alături de altar şi statuia de cult); două fragmente din calcar aparţinând unor capiteluri ionice de mici dimensiuni; un fragment de basorelief din marmură pe care este reprezentată o parte dintr-o piesă de mobilier (un tron?); o bază cilindrică din marmură, decorată sus şi jos cu un tor; un mic altar votiv din teracotă.
Noutatea pe care au adus-o cercetările din anul acesta este că patrulaterul de temelii olbiene, primul descoperit, nu reprezintă fundaţiile unei construcţii de sine stătătoare, orientată N-S, cum s-a crezut iniţial, ci este de fapt pronaosul unui templu, orientat E-V.
In concluzie, partea principală a edificiului este încă sub pământ. Sperăm că vom dispune de mijloacele materiale necesare ca să-l dezvelim în întregime. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin