Jigodin-Băi | Comuna: Miercurea Ciuc | Judeţ: Harghita | Punct: Jigodin I - Câmpul Morii | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Jigodin I - "Câmpul Morii"
Raport ID:
3692
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 83366.05 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Miercurea Ciuc
Localitate:
Jigodin-Băi
Punct:
Jigodin I - Câmpul Morii
Localizare:
| 83366.05 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crişan | Viorica | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Gheorghiu | Gabriela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Popescu | Mariana-Cristina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
La S de municipiul Miercurea Ciuc, pe malul drept al Oltului, deasupra Băilor Jigodin, se ridică un pinten stâncos (709 m), reprezentând extremitatea estică a ramurii Munţilor Harghita, ce închide partea de jos a Depresiunii Ciucului de Mijloc.
Pe platoul special amenajat se păstrează ruinele cetăţii dacice, intrată în literatura de specialitate cu numele de Jigodin I sau Jigodin - “Câmpul Morii” (Malomföld). Platoul, de formă alungită (65 x 45 m), cu contur neregulat, uşor înclinat spre E, are spre S o şa de legătură spre înălţimile din jur. Pe marginile lui a fost înălţat un zid de piatră. Urmele acestuia, asemănătoare astăzi unui val, sunt bine conturate pe laturile de S şi V şi aplatizate (dar vizibile) pe cea nord-vestică. Pe laturile nordice şi estice zidul a fost distrus în totalitate. Acest lucru s-a petrecut ca urmare a curăţării terenului de-a lungul secolelor în vederea utilizării lui în scopuri agricole.
De-a lungul timpului cetatea a fost investigată prin cercetări de suprafaţă sau sondaje de mai mulţi cercetători, iar din 1980, cu unele întreruperi s-au făcut săpături arheologice sistematice.
În interiorul fortificaţiei au fost descoperite mai multe complexe: locuinţe şi ateliere din epocă dacică (sec. I a.Chr - sec. I p.Chr) cu un material arheologic foarte bogat şi totodată divers.
În afara materialelor de epocă dacică, au mai fost descoperite în poziţie secundară sau în albieri materiale aparţinând paleoliticului superior şi primei vârste a fierului (cultura Gava).
În anul 1997 în interiorul cetăţii, în imediata apropiere a zidului de pe latura sudică, a fost amplasată antena de telecomunicaţii a firmei Dialog (Orange). Lucrările executate (fundaţii, şanţuri pentru cabluri, nivelări, drum de acces etc.) au dus la distrugerea totală a peste 50% din platou şi din zidurile de pe laturile vestice şi nord-vestice. Stratul de cultură de pe platou a fost răzuit cu buldozerul şi împins împreună cu zidul pe pantele abrupte ale dealului. În pământul dislocat s-au găsit cantităţi însemnate de lipitură şi bârne carbonizate de la locuinţe, arsură de la vetrele de foc, bucăţi mari de zgură de fier provenite din atelierele situate în imediata apropiere a zidurilor, vase întregi şi fragmentare, cuie şi ţinte de fier.
Cercetarea arheologică efectuată în perioada august-septembrie 2006 a avut ca obiectiv recuperarea materialului arheologic, dar şi a “informaţiei istorice” din zona platoului cetăţii afectată de lucrările efectuate pentru amplasarea antenei de telefonie mobilă Cosmote.
La aprox. 30 de m N de antena Dialog a fost decopertată până la stâncă o suprafaţă de 11,5 x 12 m. Mai mult, pe latura de VNV a acestei suprafeţe a fost săpat în stâncă un şanţ cu o L=8,10 m, o l=1,20 m şi o ad. de aprox. 0,80 m.
De asemenea a fost afectată şi zona amenajată cu pietriş pentru a facilita accesul utilajelor. Chiar dacă în acest caz nu a fost excavat pământul, prin presarea pietrişului a fost distrus stratul arheologic (cu tot ceea ce a conţinut el) a cărui grosime nu este mai mare de 0,50-0,70 m. O eventuală săpătura arheologică în această zonă este foarte greu de făcut în condiţii normale, iar distrugerile provocate de accesul utilajelor sunt foarte mari.
Trebuie precizat că ambele zone afectate de lucrările firmei de construcţie nu au fost cercetate de către arheologi în anii anterior.
Cercetarea arheologică s-a desfăşurat în două etape: prima etapă a presupus înlăturarea pietrei şi cernerea pământului din cele trei movile rezultate din excavarea suprafeţei amintite anterior, iar a doua etapă a constat în săpătura arheologică propriu-zisă.
Piatra din cele trei movile a fost înlăturată manual şi a fost depozitată în suprafaţa de unde ea a fost scoasă. Printre bucăţile de piatră, alături de cele excavate anul acesta din stânca masivului, s-au putut observa piese sumar fasonate care, cu siguranţă, proveneau din zidul cetăţii de pe latura de VNV, precum şi pietre de dimensiuni mici ce au făcut parte din emplectonul zidului. Apreciem că pe o lungime de aprox. 12 m zidul cetăţii, atât cât se mai păstra din elevaţia lui, a fost distrus de lucrările de amenajare a zonei pentru antena Cosmote. Pământul din cele trei movile a fost “răscolit”, cernut şi apoi transportat cu roabele în acelaşi loc cu piatra. În urma acestei operaţiunii a fost recuperată o cantitate impresionantă de material arheologic, care este totodată şi divers. El constă în primul rând din ceramică dacică modelată cu mâna (fragmente de ceşti dacice, de vase borcan, fragmente de fructiere de dimensiuni mai mari) şi la roată olarului (fragmente de căni, fructiere, străchini, strecurători, vase de tip kantharoi, vase de provizii, inclusiv fragmente de pereţi de chiupuri ornamentate cu motive incizate). Un număr destul de mare de piese au fost modelate din pastă de bună calitate (fină), de culoare gri - cenuşie. O parte dintre acestea au fost ornamentate prin lustruire cu linii drepte, vălurite şi în zig-zag. De asemenea au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice pictate.
Tot din aceste movile au mai fost recuperate următoarele piese: un vârf de lance din fier, un cuţit drept din acelaşi material, un fragment de toartă din bronz de formă ovală, o mărgică din pastă sticloasă de culoare verzuie, patru fragmente de cute şi mai multe oase de animale.
Şi în sfârşit, dar nu în ultimul rând din movilele de pământ provin fragmente mari de la două vetre portabile din lut ars masive: una de formă patrulateră şi cealaltă de formă circulară. Ambele au pe suprafaţa lor urme de metal topit. Aceste piese împreună cu bulgării de zgură descoperiţi ne-au demonstrat că în suprafaţa excavată pentru antena Cosmote a fost cel puţin un atelier de prelucrarea metalelor din epocă dacică, distrus de lucrările amintite.
Săpătura arheologică a constat în trasarea şi cercetarea unei suprafeţe şi a unei secţiuni.
Suprafaţa, notată cu S1, a avut dimensiunile iniţiale de 9 x 7 m şi a fost trasată înspre colţul de N al cetăţii, unde pantele terenului sunt destul de abrupte.
Pe tot perimetrul suprafeţei, imediat sub glie, au apărut resturile unei platforme construite din pietre legate cu lut. Acest lucru a impus extinderea săpăturii pe pantele de NV si NE ale platoului pentru a surprinde cât mai mult din construcţia amenajată în această parte a cetăţii.
Au fost evidenţiate astfel, foarte bine două laturi, cea de NV şi cea de NE (ambele cu L de aprox. 9 m) şi de asemenea două colţuri, de N şi de E, ale unui bastion. Latura de SV şi colţurile de V şi de S ale bastionului au fost afectate de groapa de fundaţie făcută pentru antena de telefonie mobilă.
Materialul arheologic descoperit în această suprafaţă constă din ceramică dacică modelată cu mâna şi la roată, câteva fragmente ceramice pictate şi câteva fragmente ceramice ce provin de la vase de import, un fragment de brăţară de bronz cu capete trompetiforme, un denar emis de Augustus şi datat în 11-10 a.Chr, un fragment de la o cute şi un fragment de fusaiolă de formă bitronconică.
Secţiunea - notată SX - cu dimensiunile de 16 m x 2 m, a fost orientată VNV 5100-ESE-1900. Ea a fost trasată la 14 m N faţă de antena Dialog. În această secţiune a fost surprins zidul de pe latura de VNV a cetăţii, între m. 8,35 şi m. 11. S-au păstrat doar două asize din faţa internă a zidului. Din păcate faţa exterioară a zidului nu a mai fost găsită in situ, pietrele care o alcătuiau fiind alunecate pe pantă. Emplectonul zidului era format din piatră mai măruntă amestecată cu pământ. Cam la jumătatea emplectonului au fost puse lespezi de piatră pe cant, de-a lungul zidului, probabil pentru a-i asigura stabilitatea la bază.
În m. 1-4, s-a surprins foarte bine cum, pentru amenajarea platoului, foarte probabil, stânca, acolo unde era cazul, a fost arsă pentru a putea fi mai uşor fărâmiţată şi nivelată.
În interiorul cetăţii nu a fost surprins nici un complex, zona fiind deranjată foarte probabil de lucrările din 1997 pentru antena Dialog, dar şi de lucrările din 2006 pentru antena Cosmote. În schimb a fost descoperit mult material arheologic - ceramică dacică modelată cu mâna şi la roată, inclusiv fragmente ceramice pictate, obiecte de metal (două cuţitaşe din fier, unul drept şi unul curb, precum şi un pandantiv-toporaş din argint), oase de animale - mai ales în m. 12-6 ai secţiunii, deci în zona aflată în afara zidului cetăţii.
În dreptul m. 12-13, pe profilul dinspre antena Dialog a fost deschisă o casetă în care s-a descoperit destul de mult material arheologic: fragmente ceramice modelate cu mâna şi la roată, oase de animale, fragmente de pereţi din lut, cu urme de nuiele şi pari provenind de la o construcţie incendiată.
Tot materialul arheologic descoperit a intrat în patrimoniul MNIT.