.
Iernut | Judeţ: Mureş | Punct: cătun Sfântu Gheorghe, punctul Pe şes | Anul: 1994
Anul:
1994
Epoca:
Epoca bronzului;Hallstatt;Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Mureş
Localitate:
Iernut
Comuna:
or. Iernut
Punct:
cătun Sfântu Gheorghe, punctul Pe şes
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Cosma Călin Gabriel Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Rusu Mircea responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

În zona de sud a sitului arheologic, conform planului topografic, au fost deschise două suprafeţe de 10 x 5 m cu martor între ele de 1 m, orinetate E-V. Sub nivelul actual de călcare (0 - 0,10 m) între -0,10 -0,30 s-a conturat nivelul medieval datat în secolele XIII-XIV. Materialul arheologic descoperit în acest nivel constă din fragmente ceramice foarte fragmentare. La -0,30 apare nivelul prefeudal databil î...n secolul VIII-X. În acest nivel care se adânceşte până la -0,50 m au fost descoperite numeroase fragmente ceramice (unele întregibile). Ceramica a fost lucrată cu mâna şi la roata rapidă, aceasta fiind majoritară. Pasta are ca ingredient microprundişuri şi este de culoare negru-brun şi roşie-cărămizie. Ca formă principală este oala cu diferite profiluri ale buzelor. Ornamentica constă din striuri paralele, benzi de linii paralele şi benzi de linii în val. În secţiunea S1, între m 6 şi 7 la -0,50 s-a conturat o groapă de provizii. Are o formă ovală, diametrul maxim era de 0,70 m. La adâncimea de -0,50 m începe nivelul datat în secolele V-VI. Grosimea acestui strat este de 0,30 m. În S1 între m 4,50 şi 7 a fost descoperită o locuinţă patrulateră (2,50 x 3,00 m) semiadâncită. S-a conturat la -0,70 m şi se adânceşte până la -0,85 m în lutul galben. În colţul vestic locuinţa avea un cuptor din lut pentru foc, care avea în faţa sa o groapă cu diametrul de 0,60 m şi se adânceşte de la podeaua locuinţei încă 0,30 m. Atât în locuinţă, cât şi în groapa din faţa cuptorului au fost descoperite numeroase fragmente ceramice şi foarte multă cenuşă, fapt ce dovedeşte că locuinţa a fost distrusă de un incendiu. Ceramica găsită atât în locuinţă, cât şi în nivelul de cultură dat în secolul V-VI, este lucrată cu mâna (proporţie 5 %) şi la roata rapidă (proporţie 95 %). Pasta are ca ingrediente microprundişuri, şi este de culoare cenuşie. Ca forme avem diferite tipuri de oale cu buza mai mult sau mai puţin evoluată. Toată olăria se datează în secolul V-VI şi îşi găseşte analogii în siturile arheologice din diferite zone ale României, datate tot în această perioadă. În secţiunea S2, la adâncimea de -0,70 m, la metrul 8,30 a fost golită o groapă cu diametrul de 1,40 m. Se adânceşte în lutul steril 0,60 m. În groapă s-au descoperit câteva fragmente ceramice asemănătoare cu cele din locuinţa 1 din S1. La adâncimea de -0,75/-0,80 m apare lutul galben steril. Conform planului topografic al sitului şi ţinând cont şi de rezultatele cercetărilor din anii trecuţi se pare că în această zonă de sud, unde au fost efectuate săpăturile din 1994, este marginea complexului arheologic. În această zonă, nivelul medieval este foarte subţire, complexele închise (locuinţe, cuptoare etc.) sunt sporadice sau nu mai apar de loc (pentru secolele VIII-X de exemplu), iar nivelul din secolele II-III nu mai apare deloc.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO