Terenul se află în intravilanul satului, la 150 m V faţă de forul Coloniei Dacica Sarmizegetusa, la S faţă de DN 68. Construcţia se va întinde pe o suprafaţă mai mare, dar folosindu-se de structurile existente. Totuşi, pe o suprafaţă de 10,30 x 6,15 m se vor turna betoane, iar pe o suprafaţă de 2 x 1 m se intenţionează să se amenajeze o fossa septica. Am deschis două secţiuni, S1= 8 x 2 m, orientată E-V şi S2=... 2 x 1 m, orientată N-S. S1 se află la aprox. 25 m faţă de râul ce traversează satul de la S spre N. Primele două straturi ţin de folosirea terenului în scopuri agricole şi aducerea de pământ evacuat din zona forului pentru nivelare. Sub aceste două niveluri urmează stratul cu numărul 3, surprins doar în profilul de S, care se compune din nisip şi dărâmătură (fragmente de cărămizi, ţigle, etc.) şi are o gr. de 0,10-0,15 m. Sub stratul 3 se delimitează pe toată lungimea secţiunii un nivel de demolare foarte consistent, care se compune din bolovani de râu amestecaţi cu dărâmătură de acoperiş, fragmente de tegula mammata şi bucăţi variate de paviment ceramic. În profilele de E şi V corespunzător acestui strat notat de noi cu cifra 4, au fost surprinse lespezi mari de piatră (posibil de la drumuri) şi blocuri de marmură. Pe două dintre aceste blocuri au fost surprinse orificii cu d de aprox. 0,10 m, ce ne dovedesc faptul că provin de la un prag al unei intrări. Posibil ca şi celelalte fragmente să provină de la acelaşi prag. În jumătatea de E a secţiunii s-a reliefat o masă de lut de culoare galben, ce prezenta la partea superioară bolovani de râu. În S2 situaţia stratigrafică este asemănătoare, iar în ceea ce priveşte materialul arheologic descoperit ar fi de amintit un opaiţ. Toate aceste constatări ne fac să credem că ne aflăm în grădina unei case din interiorul oraşului. Materialul arheologic este destul de sărac, pe lângă fragmentele de ceramică uzuală, ar mai fi de remarcat un fragment de vas din piatră precum şi absenţa totală a cuielor de fier sau a oricăror piese mărunte de bronz.