Steierdorf | Comuna: or. Anina | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Peştera Hoţilor (La Hoţu) | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3769
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca romană timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 50905.01 |
Județ:
Caraș-Severin
Unitate administrativă:
Or. Anina
Localitate:
Steierdorf
Punct:
Peștera Hoților (La Hoțu)
Localizare:
| 50905.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Constantin | Silviu | participant | Instiuție Nedefinită |
| Zilhão | João | participant | Faculdade de Letras, Lisabona, Portugal |
| Bărbat | Ioan Alexandru | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Cincă | Adela | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Moldovan | Oana | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Negrei | Dimitrie Pavel | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Petrescu | Sorin Marius | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Băltean | Ion Cornel | participant | Roşia Montană Gold Corporation SA |
| Băltean | Oana | participant | Roşia Montană Gold Corporation SA |
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Universitatea "Eftimie Murgu", Reşiţa |
Raport:
Peştera La Hoţu’ sau Hoţilor - cod. speo. 2233/6 (GORAN 1982, 156) este situată în sistemul carstic al văi Minişului, pe versantul drept al acesteia, la o altitudine aprox. de 600 m.
Reper: sectorul sistemului carstic al văii Minişului supus cercetărilor noastre se înscrie în următorul perimetru în sistem de referinţă STEREO 70: Y: 249360 X: 396307, Y: 249360 X: 398307, Y: 251360 X: 398307, Y. 251360 X: 396307
Valea Minişului este săpată în calcare recifale masive, barremiene, “de Plopa” şi Miniş. Dat fiind gradul accentuat de fragmentare a acestui sistem carstic, susţinut prin existenţa numeroaselor doline de prăbuşire, de mari dimensiuni, suntem de părere că înţelegerea prezenţelor antropice în acest sistem carstic în Pleistocenul superior şi Holocen nu poate fi realizată fără o analiză pe două direcţii, una verticală (subteran - Peştera cu Oase şi suprafaţă - doline de prăbuşire, etaje fosile, galerii parţial prăbuşite) şi una orizontală prin intercorelarea secvenţelor stratigrafice neremaniate ale unor galerii-peşteri cu acces natural - Peştera cu Abri (cvasi-colmatată), Peştera din Dolină (3 galerii cu faună pleistocenă), Peştera La Hoţu (secvenţă stratigrafică pluristratificată Pleistocen - Holocen).
Campania 2006 s-a rezumat la continuarea cercetărilor în Peştera La Hoţu, conform planului şi sistemului de caroiaj realizat în 2004. În cadrul acestui sistem de caroiaj, cercetarea arheologică (2004-2006) include careurile 2B, 3B, 4A-4B şi 5A-5C. Menţionăm că a fost adoptat acest sistem de numerotare a careurilor pentru a se putea realiza un grid unitar menit să sprijine dezvoltarea pe orizontală a săpăturii, în cursul campaniilor viitoare.
În această campanie am depăşit limita Pleistocen - Holocen, marcată de un strat gros alcătuit din material clastic şi blocuri de calcar de mari dimensiuni (Level 6.1 - 6.2) situaţie ce ne-a permis cercetarea nivelurilor inferioare, fără a atinge patul peşterii.
Sintetic, în urma a trei campanii de cercetări, am putut pune în evidenţă o coloană stratigrafică pluristratificată, fără ca aceasta sa fie finală, ce numără până în acest moment 17 niveluri depoziţionale:
- nivel modern (niv. 1.1) (sediment negru);
- nivel medieval (niv. 1.2) (sediment negru-maroniu);
- nivel roman (niv. 2) (sediment brun cu multe pietre);
- nivel Coţofeni (Baden) (niv. 3.1 - 3.5) (sediment cenuşiu);
- nivel neolitic (niv. 4.1);
- nivel Starčevo-Criş (niv. 4.2) (sediment gălbui-maroniu);
- nivel mezolitic (niv. 5.1) (argilă roşiatică);
- nivel mezolitic (niv. 5.2) (argilă galben-roşiatică);
- nivel epipaleolitic (niv. 6.1) (argilă galbenă-roşiatică cu material clastic);
- nivel steril arheologic (niv. 6.2) (matrice galbenă-roşiatică cu material clastic grosier);
- sediment fin de provenienţă eoliană, cenuşiu-gălbui cu material clastic (niv. 7.1);
- sediment cenuşiu-gălbui cu claste de dimensiuni medii, cărbune şi material osteologic (niv. 7.2);
- sediment alb-gălbui foarte fin cu cărbune diseminat şi material osteologic (niv. 7.3).
Au fost identificate mai multe structuri de combustie aparţinând perioadei moderne, culturii Coţofeni, Starčevo-Criş, mezoliticului, epipaleoliticului şi, credem noi, Paleoliticului superior.
Astfel, în careul 5B-C, Level 4.2, a fost cercetată în perioada 2004-2005 o structură de combustie aparţinând culturii Starčevo-Criş. Datarea efectuată pe o probă de cărbune, specia Fagus Sylvatica L. a furnizat o vârstă de 6710±80 BP (Sac 2001).
În nivelul 5.1, sub nivelul vetrei Starčevo-Criş a fost surprinsă o structură de combustie ce se întindea în careurile 4A-4B şi 3A-3B la ad. de -2,80-2,82 m. Au fost recoltate două probe de cărbune aparţinând în general speciilor Fagus Sylvatica L., Prunus sp. & Quercus (Quercus Oersted) ce au furnizat două vârste absolute, aproape identice: 7590±100 BP (Sac-2104) respectiv 7610 ±60 BP (OxA-15967).
La acestea mai adăugăm prezenţa în careul 4A, în colţul nord-estic al acestuia, la ad. de -2,99/3,00 m (partea inferioară aniv. 6.1), a unei unităţi stratigrafice caracterizată printr-un sediment de culoare cenuşie cu multă cenuşă şi cărbune diseminat aleator, alături de fragmente de oase lustruite, probabil din cauza proceselor post-depoziţionale. Din acest sector au fost prelevate eşantioane de cărbune în vederea obţinerii unei vârste 14C AMS. Identificarea antracologică efectuată a pus în evidenţă o compoziţie bazată pe specia Pinus (P. cemba/P. peuce/P. strobus), analiza 14C AMS efectuată furnizând o vârstă de 13.710±60 BP (OxA-15992).
În cursul ultimei campanii de cercetări (2006), în careul 3B, la -4,20-4,28 m faţă de punctul “0”, a fost surprins un nivel arheologic în care au fost descoperite 3 piese de silex atipice, fragmente de oase, unele calcinate şi cărbune, din care au fost prelevate două probe în vederea efectuării unor analize 14C AMS. Este vorba de existenţa în proximitatea careului 3B a unei structuri de combustie aparţinând, credem noi, Paleoliticului superior, plasată anterior LMG. În acest sens luăm în calcul şi vârsta obţinută pe o crustă calcitică prelevată în 2005, ce indică pentru partea bazală (7 mm) vârsta de 23.97 (+2.52; -2.48) ka (datare U-series, proba #3059).
Coloana stratigrafică furnizată de cercetările din Peştera “La Hoţu” este foarte importantă pentru înţelegerea prezenţelor antropice preistorice în carstul văii Minişului şi constituie totodată raţiunea ştiinţifică în baza căreia vom continua cercetările arheologice multidisciplinare în acest sector. Potenţialul arheologic al acestei peşteri ca şi rolul major pe care-l are în contextul înţelegerii perioadei preistorice din acest sistem carstic, atrage un interes major asupra continuării cercetării în acest punct, în cadrul etapei a doua (2007-2008) de dezvoltare a programului internaţional de cercetare demarat în 2004.