Localitatea Vraniut se află amplasată în zona joasă a Câmpiei Caraşului, Pârâul Ciclova străbate de la N la S o parte din intravilanul şi hotarul aşezării. Cercetările de suprafaţă, de-a lungul albiei pârâului Ciclova, au identificat diverse urme de locuire din preistorie şi până la începuturile evului mediu. În urma acestor recunoaşteri preliminare s-a decis începerea investigaţiei arheologice, în punctul numi...t în toponimia locală {"La goderie"}. Zona este situată la S-E de sat, în lunca pârâului Ciclova. S-a deschis aici o suprafaţă de 6 x 4 m, amplasată chiar în marginea albiei înalte, unde se puteau observa, în mal, urme de locuire. A fost cercetată la adâncimea de 0,40 m, o {parte a locuinţei medievale} din veacul al {XII-lea}. S-au recuperat fragmente din pereţii locuinţei, ridicaţi din nuiele lutuite. Din inventarul ei remarcăm: un cuţit şi două brăţări fragmentare. Inventarul predominant al locuinţei îl constituie ceramica, alături de resturile faunistice. S-a găsit o cantitate apreciabilă de oase, provenite de la specii domestice şi sălbatice, extrem de utile pentru cunoaşterea economiei aşezării medievale de la Vraniut.S-a identifcat de asemenea, în suprafaţa S1, un {nivel de locuire din perioada romană târzie (sec. III-IV)} şi un {nivel de locuire din prima epocă a fierului}. Cercetările au continuat în zona numită {"Uliţa Popii"} unde descoperiri întâmplătoare, mai vechi, sugerau existenţa aici a unei necropole de înhumaţie, din veacul IV. Locul lor este amplasat pe marginea de N a satului, în apropierea atelierelor SMA. Au fost trasate un număr de şase secţiuni cu următoarele caracteristici: stratul vegetal gros de cca. 15 cm are o culoare brună, urmează apoi un strat gros de cca. 30 cm, reprezentat de un sol de culoare brun deschis, un strat de humus negru gros de 30-35 cm, cu urme de depuneri arheologice. De la adâncimea de 65-70 cm măsurată de la nivelul actual de călcare, începe un strat de lut galben-brun, steril arheologic. S-au constat urme de locuire din două epoci istorice pe acest câmp înalt şi urme din perioada medievală timpurie şi din perioada romană târzie. În S1 a fost identificat un {complex de locuire din sec. XIII-XIV}. Inventarul acestuia cuprindea multă ceramică uzuală şi o monedă care nu a putut fi determinată din cauza coroziunii. La adâncimea de 0,50 m de nivelul de călcare, s-a constatat un {nivel de locuire} compact din perioada {sec. III-IV}. S-a găsit o cantitate apreciabilă de ceramică, foarte diversificată din punct de vedere al formelor şi practicii. În S1, la adâncimea de 0,80 m, a fost surprinsă urma unui şanţ lat de 0,90 m şi adânc de 0,40 m. La golirea acestuia s-au găsit fragmente din vase de sticlă, aparţinând epocii romane (sec. III-IV) şi ceramică din aceeaşi epocă.