Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Dealul Cetăţii [Potaissa] | Anul: 2006


Descriere:

Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 55268.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
mun. Turda
Localitate:
Turda
Punct:
Dealul Cetăţii [Potaissa]
Toponim:
Potaissa
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Huszarik Pavel participant Liceul Nădlac
Cătinaş Ana participant Muzeul de Istorie Turda
Luca Claudia participant Muzeul de Istorie Turda
Pîslaru Mariana participant Muzeul de Istorie Turda
Nemeti Irina participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Bărbulescu Mihai participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Fodorean Florin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Mihăilă Carmen participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Nemeti Sorin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Sălăşan Mihaela participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Husar Adrian participant Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş
Raport:
Cercetările arheologice s-au desfăşurat pe baza contractului nr. 5200 din 26.06.2006 şi a actului adiţional nr. 6826 din 17.08.2006 încheiat între Ministerul Culturii şi Cultelor ca finanţator şi Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca ca beneficiar. Cercetările din anul 2006 au continuat dezvelirea unor camere şi praefurnia situate, în special, pe latura sudică, dar şi în zonele vestică şi nordică. S-au realizat prin săpături stratigrafice manuale 18 casete şi secţiuni. În urma acestor cercetări s-a dezvelit zidul care închide spaţiul amplasat la N de frigidarium I, s-a cercetat praefurnium-ul camerei M, pe laturile de N şi V, şi prin mai multe secţiuni şi casete s-a dezvelit integral partea sudică a termelor (s-a finalizat cercetarea camerei K, s-au dezvelit absida şi praefurnium-ul camerei K, camera J şi praefurnium-ul camerei J). Camera M. Praefurnium. Caseta 1 a urmărit dezvelirea camerei praefurnium-ului camerei M, cercetat parţial în campania din anul 2005. S-a observat că zidurile camerei praefurnium-ului erau construite în opus incertum, cu o l de cca. 0,60 m. Înălţimea maximă păstrată a acestor ziduri, deasupra fundaţiei, este de 1,40 m. Se observă urme de tencuială în interiorul camerei, iar intrarea era probabil prin zidul sudic (ca în cazul prefurniului camerei L). Canalul prefurniului este realizat din două lespezi cu dimensiunile de cca. 1,10 x 0,80 x 0,30 m, albiate şi foarte calcinate. Camera prefurniului nu este centrată pe canal (la fel ca în cazul camerei L). Dimensiunile camerei prefurniului camerei M prin interior: 3,30 x 3,75 m. În interior s-a descoperit puţin material arheologic: în afară de puţinele fragmente ceramice, merită menţionat un vârf de lance. De-a lungul laturii de V, paralel cu aceasta, se observă urma unui zid desfiinţat în antichitate, lat de cca. 0,60 m şi care se adânceşte în solul viu cu 0,30 m. El se află la 4,80 m (capătul nordic) spre V de zidul care închide termele (camerele K, L, M) în această parte şi la 5,30 m (capătul sudic). Zona nordică. La V de palestra, în zona de la N de spaţiul numit convenţional frigidarium I, s-au practicat trei suprafeţe - c. 15 (6 x 7,5 m), c. 16 (10 x 3,5 m) şi c. 18 (6 x 3,5 m). În c. 15, orientată SN, la ad. de -0,75 -0,80 m faţă de nivelul actual, pe toată suprafaţa casetei a fost surprinsă o podea sfărâmicioasă de opus signinum (reparată în partea sudică cu fragmente de gresie albă nisipoasă). Pe direcţia NS s-a surprins urma zidului care închidea spre V spaţiul de la N de frigidarium I. În apropierea profilului nordic acesta se uneşte cu urma unui zid scos care închide spre N acest spaţiu. Din punct de vedere stratigrafic se poate observa că între humusul modern (0 - 0,30 m) şi podeaua de opus signinum (-0,75 -0,80 m) se află un strat de dărâmătură (piatră de carieră provenită de la zidurile demolate, ţiglă, cărămidă, inclusiv fragmente de tegula mammata). Din acest strat provine materialul arheologic: o mare cantitate de ceramică romană provincială, cuie, multă zgură de fier şi câteva obiecte din bronz (capsulă pentru sigilii, piese de echipament). C. 16 a fost trasată pentru a surprinde relaţia dintre cele patru baze găsite anterior în spaţiul de la N de frigidarium I. Cele patru baze descriu un pătrat care nu este poziţionat pe direcţia intrării în curtea E. Bazele sud-estică şi sud-vestică sunt lespezi de calcar cu dimensiunile de 0,95 x 0,85 x 0,30 m şi 0,75 x 0,75 x 0,30 m aşezate pe substrucţii de piatră. În ultima fază erau îngropate în podeaua de opus signinum (se ridică faţă de aceasta doar cu 0,10 m; deoarece podeaua era pavată cu cărămizi care lipsesc azi, probabil că lespezile se aflau la nivelul de călcare de pe podea). În c. 16 s-au găsit alte două asemenea baze, înălţate pe o substrucţie de piatră de râu şi mortar, dar confecţionate din blocuri de gresie galbenă sfărâmicioasă (dimensiuni 0,70 x 0,56 x 0,30 m). De la aceste baze spre N pleacă două ziduri “seci” realizate din piatră de carieră, lespede fasonată, sfărâmături de gresie, fragmente de ţigle şi olane, late de cca. 0,40 - 0,50 m (probabil substrucţii pentru pereţi de lemn). Intrarea în această încăpere se făcea probabil pe latura estică. Din interiorul acestei încăperi a fost recoltată o mare cantitate de ceramică romană provincială. Latura sudică. În această zonă au fost trasate 14 secţiuni şi casete (c. 2-14, c. 17), urmărindu-se dezvelirea completă a laturii de S a termelor. Camera K. Praefurnium sudic camera K. Din canalul prefurniului nu se mai păstrează nici un bloc, sub cele două ziduri din blocuri care formau canalul se observă un strat de pământ puternic ars la roşu. Camera acestui prefurniu se închide spre V cu un zid situat aprox. în prelungirea celui care închide termele spre V (l= 1 m, păstrat pe o h= 1,10 m, dezvelit pe o L= 4,95 m). În profilul sudic al casetei se observă două ziduri scoase care ar putea fi urmele zidurilor canalelor. S-a cercetat extremitatea sudică a camerei K, unde au apărut încă 5 şiruri de pile (pe direcţia N-S), din cărămizi diferite ca formă şi dimensiuni (0,28 x 0,28 m, 0,42 x 0,42 m, 0,54 x 0,38 m, 0,18 x 0,18 m). Dimensiunile camerei K prin interior sunt 12,20-12,30 m x 9 m. Deodată cu desfiinţarea încăperii dreptunghiulare care suprapune absida camerei K sau ulterior, se lărgeşte şi camera prefurniului sudic al camerei K. În profilul sudic se observă urma zidului estic al canalului încălecând parţial zidul de V al camerei dreptunghiulare cu două compartimente. Spre S de absidă se observă zidul care închide spre E camera prefurniului absidei, l=0,45 m. Este reutilizat pentru a închide camera mare a prefurniului sudic al camerei K şi astfel este dublat de un zid cu l=0,50-0,55 m. Zidul sudic al camerei prefurniului de la absida camerei K este dublat într-o manieră similară. Ambele ziduri, sudic şi estic ale acestui prefurniu, sunt refolosite în noua construcţie a camerei prefurniului sudic al camerei K, fiind astfel dublate până la l de cca. 1 m. Marea cameră de alimentare a prefurniului sudic al camerei K astfel creată, are dimensiunile de 9,4 x 9,4 m. În această cameră canalul prefurniului ocupă jumătatea vestică, iar jumătatea estică se află peste fosta absidă şi fosta cameră dreptunghiulară. Absida camerei K. Praefurnium. Faza. I. Lipit de zidul estic al canalului prefurniului camerei K apare zidul unei abside. Această absidă, situată la S de cam. K, cu d=4,95 m este complet descentrată faţă de axul N-S al camerei K. Absida nu e perfect semicirculară, pe direcţia N-S având d=3,70 m. Se păstrează podeaua inferioară a absidei, din opus signinum roşcat, finisat, situată mai jos cu 0,10-0,15 m faţă de podeaua inferioară din camera K. Absida are doi contraforţi (cel estic este de 1,40 x 0,85 m). La această absidă s-a renunţat în antichitate (nu există pile, deşi podeaua inferioară indică un hipocaust). Deasupra nivelului inferior al podelei din absidă se observă un strat de arsură care trecea şi peste zidurile desfiinţate ale absidei (demolate în antichitate până aproape de nivelul podelei inferioare). Peste acest nivel s-a amenajat o podea din lut, peste care se observă un alt nivel de arsură. Spre S s-a cercetat prefurniul care încălzea absida camerei K. Canalul este din blocuri de piatră şi are o deschidere de 0,80 m. Faza II. Pentru că într-o fază ulterioară se renunţă atât la absidă cât şi la prefurniul ei, canalul este blocat cu o lespede cu dimensiunile de 1 x 0,50 x 0,20 m. Peste fosta absidă se amenajează o încăpere dreptunghiulară neîncălzită, cu dimensiunile prin interior de 6,4 x 5,8 m. Zidul vestic al încăperii dreptunghiulare, l= 0,60 m, refoloseşte parţial peretele absidei pe o L= 2, 6 m. Se păstrează doar urma zidului sudic, care era l= 0,70 m. În încăperea dreptunghiulară se construieşte un zid median gr= 0, 50 m care se păstrează pe o L= 1,6 m. Este construit în tehnica opus incertum, aşezat direct peste podeaua inferioară din absidă şi peste lespedea care blochează canalul prefurniului. Acest zid median împarte încăperea dreptunghiulară în două compartimente egale de câte 5,8 x 2,9 m. Este posibil ca acest zid median să nu fi fost un zid portant, ci să delimiteze două căzi dreptunghiulare cu dimensiunile de 10 x 20 pedes. Faza III. Într-o fază ulterioară se renunţă şi la încăperea dreptunghiulară cu două compartimente: zidurile sudic şi estic sunt complet scoase, din zidul vestic rămâne o asiză de 0,15 m h. Totul se acoperă cu podeaua de lut bătătorit descrisă anterior, nivelul de călcare înălţându-se faţă de nivelul podelei inferioare din absidă cu 0,45-0,50 m. Camera J. La S de camera I s-a decopertat camera J, care are dimensiunile interioare de 9 x 3,1 m. În colţul sud-estic se păstrează pe interior un strat de tencuială de 0,05-0,10 m. Lângă peretele de V s-au găsit numeroase tuburi de distanţare pentru dublarea peretelui. Zidul dintre camerele I şi J era străpuns de mai multe canale de cărămidă pentru trecerea aerului cald. Este posibil ca acest zid să fi fost desfiinţat, păstrându-se numai capetele de E şi de V, lângă care s-au realizat (în camera I) contraforţi la fel de lungi ca şi capetele păstrate. Prin desfiinţarea zidului şi unificarea camerelor I şi J s-a obţinut un spaţiu egal cu cel din camera K. S-a cercetat şi un prefurnium centrat pe latura de S a camerei J. După ce intra în cameră în loc de pile s-au folosit două blocuri de piatră. Spre E de gura canalului pilele din cărămizi sunt măcinate datorită căldurii. De la prefurniu se păstrează urmele zidurilor canalului, lungi de 2,5 m. Canalul propriu-zis era l= 0,5 m iar camera de depozitare şi alimentare a cuptorului era l= 2,9 m. Dimensiunile camerei de alimentare sunt de 5,4 x 2,9 m. Intrarea în cameră era pe latura de E, unde se observă locul pragului pavat cu cărămizi. Faţă de nivelul antic de călcare pragul este la -0,5 m, indicându-ne astfel nivelul antic de călcare în această zonă a termelor. Canalul de evacuare. Paralel cu zidul sudic al termelor la 1,7 m spre S se află un canal care evacua apa din absida de la camera K (ulterior din compartimentele rectangulare). Canalul este mărginit de două ziduri groase de 0,40-0,50 m, din piatră şi cărămidă, iar fundul este pavat cu ţigle. Deschiderea canalului este de 0,25 m, ad.=0,35 m. Canalul era acoperit cu ţigle cu dimensiunile de 0,50 x 0,37 m. În compartimentul de depozitare al prefurniului din camera J canalul este desfiinţat, ceea ce indică faptul că prefurniul de la J este ulterior canalului. Canalul nu se varsă în canalul deversor I: la cca. 1 m de acest canal face un cot de 90º şi merge spre E paralel cu canalul deversor I. S-au efectuat lucrări de conservare primară la spaţiile K, L, M, N şi prefurniile de la K-vest, L şi M, absida estică de la camera I, absida de la camera D, lucrări de conservare la camerele A,B,C,D. Prin aceste lucrări de conservare primară, 80 % din suprafaţa cercetată până în prezent a termelor este conservată. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin