Vlaha | Comuna: Săvădisla | Judeţ: Cluj | Punct: Pad (Autostrada Braşov-Borş, tronson 2B, km. 43+000 - 44+000) | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3801
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 59407.04 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Săvădisla
Localitate:
Vlaha
Punct:
Pad (Autostrada Brașov-Borș, Tronson 2b, Km. 43+000 - 44+000)
Localizare:
| 59407.04 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Apai | Emese | participant | Federaţia Universitară Maghiară, Cluj-Napoca |
| Gogâltan | Florin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Stanciu | Ioan | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Antal | Adriana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ardelean | Florin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ardeleanu | Marius Vasile | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Cociş | Alexandra | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Culic | Daniela Maria | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Daroczi | Tibor | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Diacu | Maria Magdalena | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Dobos | Alpár | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Emöke | Zalomi | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Fodor | Gelu | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Gui | Monica | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Irimuş | Luciana Adela | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Kiss | Tünde | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Komáromi | Zsolt | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Lăzărescu | Vlad Andrei | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Marchiş | Elena | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Marchiş | Ioana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Milăşan | Flavius | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Moraru | Alexandru | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sava | Victor | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sucală | Andreea | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Szabolcs | Ferencs | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Tanasiciuc | Daniel | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Pe parcursul celei de-a treia campanii (12.06 - 30.10.2006) a fost finalizată cercetarea unor porţiuni restante din suprafeţele V, IX şi X, spre marginea sudică a viitoarei şosele, de asemenea au fost integral cercetate complexele arheologice existente în suprafaţa II (ansamblul suprafeţei cercetate în 2006 se ridică la 5764 m2). Din extensia totală estimată a sitului, ca suprafaţă inclusă ductului autostrăzii, adică 1,5 ha, până la sfârşitul campaniei 2006 au fost epuizate 1,10 ha, adică peste 73%. Sigură este doar limita estică a sitului (marginea platoului “Pad”)1, deoarece, aşa cum indică răspândirea complexelor preistorice, dar şi a mormintelor din sec. VI p.Chr., acestea depăşesc spre N şi S marginile şoselei, foarte probabil, cu un număr restrâns de morminte în cazul cimitirului. Conform sondajelor susţinute în 2004, spre V de suprafeţele II, V şi IX, deja finalizate, stratul de cultură preistoric se subţiază accentuat, până la dispariţie, ca urmare şi numărul complexelor înregistrate în vechile secţiuni a fost mic. De asemenea, cum indică deja planul de ansamblu al cimitirului, este de aşteptat ca în suprafeţele III, VI-VIII, în care doar a fost decapată arătura, să apară un număr restrâns de morminte, în completarea sau prelungirea şirurilor deja determinate (orientate N-S).
Până la ora actuală au fost complet investigate 1296 complexe, dintre care 289 morminte din sec. VI p.Chr, în rest diverse amenajări legate de locuirile preistorice. Pe durata campaniei 2006 au fost identificate şi cercetate 443 complexe (nr. 0854 - 1296), dintre care 79 morminte, în rest complexe preistorice. Se adaugă alte 17 complexe preistorice şi 32 de morminte, identificate în 2004-2005 (majoritatea din suprafaţa V) şi săpate pe durata acestei campanii.
Locuirile preistorice
Ca şi în campaniile anterioare, se remarcă numărul foarte mare de gropi de stâlpi. Dispunerea unora dintre ele sugerează existenţa unor diverse amenajări la suprafaţa vechiului nivel de călcare. Alte astfel de gropi se aflau în imediata apropiere a unor gropi de provizii de dimensiuni mari, făcând dovada că cel puţin unele dintre acestea erau protejate de un acoperiş. Numeroase gropi de pari au fost identificate de-o parte şi de alta a unor şanţuri de fundare pentru garduri, indicând astfel faptul că au făcut parte din sistemul lor de construcţie. Alte gropi, de diferite dimensiuni, au fost săpate în preajma sau în interiorul construcţiilor semiîngropate şi îngropate pentru implantarea parilor destinaţi susţinerii acoperişului.
O altă categorie de complexe bine documentată în aşezările preistorice de la Vlaha sunt gropile de provizii, transformate ulterior în gropi menajere. Destinaţia lor este dovedită de formă, adâncime, conţinut, dar şi de amenajarea unor trepte de intrare. Gropile de provizii au apărut atât în interiorul unor amenajări semiîngropate şi îngropate destinate activităţilor cotidiene sau locuinţe, cât şi în preajma lor. Ca şi în campaniile anterioare s-a putut dovedi că în unele gropi de provizii, după dezafectarea lor, au avut loc practici speciale destinate “mulţumirii” divinităţii sau divinităţilor care au protejat recoltele şi alimentele depozitate aici peste an. Căniţe şi vase de provizii întregi, bucăţi mari de chirpic, greutăţi de lut, fragmente de vetre-cuptor, chiar şi o scândură de lemn carbonizată, constituie un inventar insolit în comparaţie cu simplele gropi menajere.
De asemenea, în categoria complexelor cu caracter special intră şi acele gropi de dimensiuni mici în care au fost depuse câte o căniţă întreagă, în formă de “rinichi”. Această situaţie, prin cele şase cazuri de acest fel constatate până în prezent la Vlaha, indică o practică rituală cotidiană în aşezarea din prima epocă a fierului. De asemenea, sunt de amintit două vase de mari dimensiuni îngropate întregi în pământ, până aproape de buză, care nu prezentau însă un fund întreg. Ele se găseau de o parte şi alta a unei locuinţe din prima epocă a fierului.
Locuinţele şi alte tipuri de amenajări din perioada târzie a epocii bronzului aveau o formă neregulată, fiind săpate în pământ până la o adâncime de peste un metru. Trebuie amintită în acest raport o locuinţă de dimensiuni foarte mari pentru această vreme (9,90 x 8,80 m), în care au fost identificate două vetre de foc. Până în prezent, vetre de foc, cuptoare cu boltă şi gropi de deservire au fost găsite doar în afara acestor amenajări. Pentru locuirea din prima epocă a fierului caracteristică este o locuinţă de formă circulară, semiîngropată, cu un d de cca. 3 m.
Bogatul material arheologic descoperit în aceste complexe permite încadrarea cronologică a celor două secvenţe de locuire preistorică de la Vlaha “Pad”. Cea mai veche comunitate care s-a aşezat pe această terasă înaltă a pârâului Finişel aparţine perioadei târzii a epocii bronzului. În cronologie relativă, este vorba de o secvenţă ce acoperă mai larg etapele bronz târziu II şi III (Br. D-Ha A central european). După cca. 300-400 de ani terasa va fi iarăşi locuit de o comunitate contemporană nivelului II de la Teleac, Mediaş, Alba Iulia etc. Ceramica permite plasarea lor în secvenţa Fier II (Ha B2).
Cimitirul din sec. VI p. Chr
Planul, deja aproape integral, indică o porţiune principală a necropolei, pe o suprafaţă dreptunghiulară de cca. 50 x 33 m, cu axa lungă orientată N-S, unde se concentrează majoritatea mormintelor, dispuse în cel puţin 10 şiruri paralele, orientate N-S, remarcabile prin regularitatea lor (fără excepţie, mormintele sunt orientate V-E, defuncţii fiind depuşi cu capul la V). Spre E, acest segment al cimitirului este suficient de clar separabil în raport cu restul suprafeţei ocupate de morminte (de asemenea relativ dreptunghiulară şi orientată N-S cu lungimea, măsurând cca. 95 x 50 m), în interiorul căreia şirurile sunt discontinui. Aici, modul în care complexele funerare sunt dispuse, respectiv densitatea lor, indică suficient de clar prezenţa altor trei grupe, periferice în raport cu unitatea centrală a cimitirului.
Una dintre particularităţile cimitirului de la Vlaha este dată de proporţia foarte mare a mormintelor jefuite, în mod preliminar fiind de estimat că în cca. 90% dintre cazuri există intervenţii ulterioare înmormântării. Oasele, complet răvăşite în porţiunea gropilor de intervenţie, uneori aruncate pe vechiul nivel de călcare, lipsa ori sărăcia categorică a inventarului, fiind găsite mai ales piese mărunte de fier, care nu prezentau interes, indică în mod categoric faptul că avem de-a face cu o jefuire premeditată, fiind de exclus posibilitatea unor intervenţii în legătură cu o eventuală practică funerară. Indiferent dacă mormintele au fost sau nu marcate la suprafaţă, este de accentuat observaţia că întotdeauna s-a intervenit foarte precis asupra lor. De obicei, groapa de jaf poate fi surprinsă până la nivelul sicrielor de lemn (de cele mai multe ori se păstrează suficient de clar amprenta acestora), după care, aşa cum indică oasele mişcate chiar în afara limitelor gropii, s-a intervenit pe întreaga porţiune a sicriului corespunzătoare părţii superioare a scheletului, uneori fiind mai mult sau mai puţin mişcate chiar şi oasele picioarelor. Aceste date pot susţine presupunerea că, la data jafului, sicriele erau cel puţin parţial păstrate, uneori nefiind umplute cu pământ ori cu pământ foarte afânat. În orice caz, dezordinea totală în care sunt găsite majoritatea oaselor dovedeşte că acestea nu mai aveau ligamente, aşadar că între data morţii şi cea a intervenţiei a trecut o anumită durată. Până acum cel puţin, în gropile de intervenţie nu au fost găsite materiale care să depăşească orizontul cultural-cronologic ilustrat de cimitir, dimpotrivă, relativ frecvent apar în partea superioară a umpluturii acestora fragmente ceramice din vasele depuse alături de defuncţi. Uneori, părţi din acelaşi vas au fost găsite în gropile de intervenţie ale unor morminte distincte, situaţie ce, mai probabil, indică faptul că unele dintre morminte au fost jefuite concomitent.
Desigur, nu ar fi de aşteptat ca mormintele, fără excepţie, să fi avut inventar bogat, aşa cum sugerează şi puţinele complexe nejefuite (şiraguri de mărgele în cazul mormintelor de femei, piese mărunte de fier în cele de bărbaţi). Cu predilecţie au fost sustrase piesele din bronz ori metal preţios, aşa cum uneori indică urmele de patină de bronz păstrate pe oasele bazinului sau ale mâinilor. Ar fi de presupus că măcar în acele morminte în care au fost descoperite umbo-uri de scut ori multe vârfuri de săgeţi sau de lance, ar fi trebuit să existe şi alte arme (spatha, sax, cuţite), dar acestea lipsesc, ceea ce ar însemna că şi aceste obiecte din fier au fost furate, adică, în ultimă instanţă, erau încă utilizabile, măcar ca materie primă. Atunci când ele sunt găsite, ele erau depuse între sicriu şi peretele mormântului, porţiune în care jefuitorii nu au intervenit. Este şi cazul unei spade în teacă de lemn, decorată cu garnituri de argint, găsită în cpl. 0285 (mormânt dublu) ori al unei tolbe pentru săgeţi (de lemn, cu garnitură din bandă de fier), din cpl. 1232. În relativ puţine morminte au fost depuse recipiente de lut, modelate la roata rapidă, din pastă fină, semifină sau chiar grosieră, frecvent cu decor ştampilat, în general vase de băut, în care se aflau lichide.
În ceea ce priveşte datarea în ansamblu a cimitirului, măcar în mod preliminar poate fi avută în vedere, ca punct de greutate, prima jumătate a sec. VI p.Chr. În cpl. 0637 a fost găsit un fragment din veriga de fier a unei catarame, încrustată cu sârmă de bronz. În lumea gepidă acest tip de decor este rar atestat pe durata primei jumătăţi a sec. VI, răspândindu-se în jumătatea răsăriteană a bazinului carpatic mai ales în sec. VI târziu şi prima jumătate a sec. VII. Analiza finală a inventarului (cum s-a spus, destul de sărac şi, de multe ori, fără posibilitatea unor datări mai strânse) va stabili dacă, eventual, cimitirul a continuat să fie utilizat şi după prăbuşirea regatului gepid.
Finalizarea cercetării preventive a sitului, replanificată pentru campania de săpături a anului 2007, necesită suplimentarea fondurilor alocate. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. 1. Pentru amplasarea sitului şi descrierea succintă a cadrului natural al microzonei: CCA 2005, p. 404-405; CCA 2006, p. 398.