Situl este plasat in valea Vlădilei, la mai puţin de 15 km V de Olt. Primele cercetări au fost efectuate în anul 1977, urmate de o altă campanie în anul 1993. Descoperirile arheologice au plasat situl in perioada de început a neoliticului, aspectul cultural Gura Baciului-Cârcea. Descoperirile din situl de la Vlădila, foarte importante pentru înţelegerea procesului de neolitizare a sudului României, nu au fost m...enţionate decât sporadic în publicaţiile de specialitate. Din aceasta cauză s-au reluat cercetările în scopul determinării specificului locuirii aparţinând neoliticului timpuriu la V de Olt în micro-zona Vlădila-Grădinile. Locaţia în care au fost descoperite vestigii ale neoliticului timpuriu fiind indisponibilă in timpul campaniei, s-au efectuat mai multe sondaje în zonă în vederea identificării limitelor sitului. Cercetarea s-a efectuat prin intermediul sondajelor de 2 x 1 m, 2 x 2 şi 4 x 1 m şi a unui şanţ de 10 x 1 m. Primele sondaje (S1-3) au fost deschise la cca. 30 m V de sondajului făcut de M. Nica. Nu au fost descoperite complexe arheologice, zona fiind puternic afectată de intervenţii moderne. Alte sondaje (S4-6) au fost deschise la cca. 150 m V de primele. Stratigrafia este foarte simplă, după arabil urmează un nivel de sol negru, un nivel intermediar gri-cenuşiu şi apoi sterilul care apare la ad. de 0,80-1 m. În sondajul 5 a apărut o groapă cu diametrele aprox. de 1,60 x 0,70 m şi o ad. de peste 2 m în care au fost descoperite doar câteva mici fragmente ceramice atipice. Groapa intra în profilul vestic al sondajului. Un şanţ de 10 x 1 (S7) şi alte două sondaje de 2 x 2 m (S8-9) au fost deschise în apropiere de locuirea neolitică spre NNE. În capătul dinspre S al şanţului a apărut la ad. de -1,60 un strat gros de nisip, posibil o albie veche a pârâului. Stratigrafia: arabil şi două niveluri de sol negru-maroniu şi maroniu după care urmează sterilul la aprox. 1,50 m. Puţinele materiale arheologice neolitice, de epoca bronzului sau moderne, apar între -0,50-0,90 m. În capătul de N al şanţului s-a săpat parţial o groapă care cobora până la -2,50 m în care au fost găsite bucăţi de chirpici şi fragmente ceramice neolitice, romane şi moderne. În celelalte două sondaje cu o stratigrafie asemănătoare, la ad. de 0,50-0,60 m apar mai multe fragmente ceramice fără a se diferenţia însă un nivel cultural distinct faţă de nivelul de lut negru-maroniu. Materialele ceramice, ceva mai numeroase, aparţin epocii bronzului şi Hallstattului. Au fost descoperite şi câteva mici fragmente ceramice romane. A treia zonă cercetată se află în apropierea locuirii neolitice, la cca. 25 m spre E. Aici au fost deschise mai multe sondaje de 2 x 2 m (S10-12). Stratigrafia este relativ simplă, 0,30 m arabil, după care urmează un nivel foarte gros de sol negru până pe la -2 m, adâncime la care apare sterilul, mult mai jos decât în celelalte zone. Materiale arheologice apar la cca. -0,60 m, dar nici aici nu se individualizează un nivel cultural. În S10 a fost descoperită o groapă în formă de pâlnie a cărei adâncime depăşea 4 m. Groapa avea dgurii de 1,90 x 1,50 m. Materialele descoperite în ea dar şi în sondaj aparţin Hallstatt-ului, cultura Basarabi, şi epocii bronzului, cultura Verbicioara. Fragmentele ceramice Verbicioara aparţin unor vase din pastă fină, de culoare cenuşie sau cenuşiu-gălbuie, cu decor incizat. Altele provin de la vase din pastă cu impurităţi în pastă, decorate cu brâuri alveolate. Încadrare cronologică, Verbicioara III-IV. Câteva fragmente decorate cu incizii şi crestături aparţin culturii Basarabi. Au mai fost descoperite sporadic fragmente ceramice aparţinând culturii Vădastra, epocii romane şi culturii Dridu. Cercetările de la “Pepinieră” au relevat faptul că în valea Vlădilei s-au succedat mai multe locuirii începând cu neoliticul timpuriu. Locuirile par a fi destul de disparate dar intervenţiile contemporane pentru amenajarea pepinierei au dus la perturbaţii majore ale sitului. Cercetările viitoare vor viza zona în care a fost descoperită locuirea din neoliticului timpuriu.