.
Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2007
Anul:
2007
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Adamclisi
Comuna:
Adamclisi
Punct:
Cetate
Sector:
Sector A - Strada ABV IV
Toponim:
Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României
Barnea Alexandru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Bogdan Cătăniciu Ioana Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Căpiţă Carol Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Constantin Robert Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Ellis Linda State University of San Francisco, USA
Gămureac Emilian Ministerul Culturii
Ionescu Mihai Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Ionescu Mihai Severus Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Lungu Liviu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Olariu Cristian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Papuc Gheorghe Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Tusa Sebastiano Soprintendente del Mare Reg. Sicilia
Vintaloro Angelo Soprintendente del Mare Reg. Sicilia
Cod RAN:
Raport:

În campania iulie-august 2007, datorită lipsei de fonduri, cercetarea s-a rezumat la două obiective: rolul sarcofagului refolosit în structura edificiului A71 şi dezvelirea parţială a edificiului A9. Săpătura a început la S de sarcofag pentru a pune în evidenţă legătura zidului la care este adosat acesta cu edificiul A10. În paralel m-am adâncit în interiorul sarcofagului pentru a lamuri legătura acestuia cu z...idul nordic al edificiului A7 (cu care corespunde planimetric). Am curăţat, de asemenea, exteriorul laturii nordice a sarcofagului până la nivelul străzii, pentru lămurirea evoluţiei edificiului spre stradă. Nu există nici un fel de legătură între sarcofag şi zidul la care este adosat (are doar două asize ) cu edificiile A7 şi A10. Probabil sarcofagul, împreună cu pintenul de zid cu mortar cu care face corp comun la E, reprezintă o preluare de către edificiul A7 a acestui element de arhitectură odată cu extinderea acestuia spre V (zidul nordic al edificiului A7 nu continuă sub sarcofag). Atunci sarcofagul a fost folosit ca intrare, demarcată de patru blocuri, ce creează spre exterior un ansamblu monumental (cel puţin pentru acea perioada) al acesteia. În ceea ce priveşte interiorul edificiului A9, acesta a fost dezvelit până la nivelul de călcare. Au fost curăţate cele două dolia din interior. În primul se remarcă fragmentele mari de chirpic din elevaţia clădirii, cu urme mari şi clare de tencuială, albă şi gri-verzui (stratul inferior). Remarcabil pentru nivelul de viaţă de atunci este cârpirea unei spărturi din primul dolium cu o olană aproape intactă, lipită de vas cu pământ ars. În al doilea dolium, sub stratul masiv de blocuri de piatră din elevaţie a fost găsit scheletul complet al unui câine de rasă mică (starea de degradare a danturii indica faptul că era adult) târât probabil de resturile elevaţiei în chiupul în care a fost găsit (este probabilă şi varianta reîntoarcerii acasă după incendiere şi acoperirea ulterioară). Nu în ultimul rând, trebuie remarcată situaţia intrării estice în clădire. Stratul de dărâmătură rezultat în urma ultimei distrugeri este suprapus la intrare de un mic pavaj din blochete regulate de piatră, ce reprezintă ultima fază de funcţionare a clădirii, după care aceasta (ca şi cetatea dealtfel) este abandonată paşnic, fapt dovedit de profil.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO