În cursul campaniei din iulie-august 2007, datorită fondurilor extrem de limitate de care s-a dispus, cercetarea s-a axat pe continuarea a două secţiuni deschise anterior, S46 şi S472. Şi aici, datorită numărului mic de studenţi avut la dispoziţie, cercetarea este încă în curs. În S46, c.6, la -0,65 m, a fost degajat un zid orientat transversal pe secţiune (N-S), cu o grosime de 0,70 m. În c.1-4, la adâncimi v...ariabile (-0,76-0,88 m), a fost curăţată o podea din lut, în mare parte spartă de un nivel de pământ brun. Restul carourilor spre V a rămas nesăpat, cercetarea urmând a continua în campaniile viitoare. În S47, în c.1-4, a fost degajat un zid orientat NE-SV, gros de 0,70 m, păstrat la adâncimi variabile, de la -0,77 m la -1,33 m. La sudul acestui zid a fost curăţat parţial stratul de dărâmătură ce porneşte de sub stratul vegetal, ajungându-se până la o ad. de -1,44 m. La nordul zidului, avem de-a face cu un nivel de călcare spart de dămâmătură. Acesta este identificabil la ad. de -1,56 m. Deocamdată nu se cunoaşte relaţia acestuia cu zidul menţionat mai sus. În c.4, la -0,65 m, a fost curăţat zidul orientat N-S, gros de 0,70 m, ce face colţ spre N cu cel menţionat anterior. În partea de S, în c.4-5, la -0,86 m, a fost descoperit un alt zid format din blocuri de piatră frumos fasonate, care face colţ cu cel din c.4 şi pare a fi continuarea celui din c.1-4. În c.7, la -0,78 m, a fost descoperit un nou zid, orientat aproximativ N-S, gros de 0,70 m, pentru ca în c.9, la -1,04 m, să apară de sub dărâmătură un zid orientat N-S, a cărui parte de V intră în profilul de V. În acest ultim zid s-a profilat o intrare lată de 1,50 m. Pragul acesteia a fost descoperit în poziţie secundară, răsturnat în interiorul edificiului şi spart (la -1,19 m). Atât pe prag, cât şi în zona intrării au fost descoperite urme de chirpic, ceea ce ne face să credem că pragul era fixat în ultima fază (anterioară răsturnării sale) cu chirpic de blocurile ce formează intrarea. S-a continuat adâncirea în întreaga secţiune şi, în c.7, la -1,75 m, a fost descoperit un nivel de călcare legat de zid, având în componenţă pământ cenuşiu bine tasat, cu pietricele, fragmente ceramice de mici dimensiuni, bucăţele de cărămidă şi urme de arsură. În acelaşi c.7, deasupra acestui nivel, la -1,15 şi -1,40 m, au fost descoperite două fragmente dintr-o aedicula cu reprezentarea unui personaj feminin realizat grosolan, care hrăneşte o pasăre. Interesant este faptul că cele două fragmente erau situate de o parte şi de alta a zidului din acelaşi carou, fiind cel mai probabil refolosite în zid. Tot în c.7, la -1,80 m, a fost descoperit un fragment de cancelli, pentru ca în c.6, la -1,70 m, să apară o bucată dintr-o masă de altar. Aceste piese provin cel mai probabil din basilica D, fiind refolosite în elevaţia zidului. În c.5, la -2,06 m, au mai fost identificate două dolia păstrate fragmentar. De asemenea, în c.6, la -1,85, respectiv -1,90 m, au mai fost descoperite două pietre de râşniţă, prima dintre ele aflată in situ, pentru ca în c.4, la –1,50 m, să apară o bază de râşniţă în poziţie secundară. Toate acestea ne fac să credem că ne aflăm în faţa unui edificiu cu destinaţie economică (moară sau brutărie), al cărui contur urmează a fi definit în campaniile ulterioare. Datarea sa este cu siguranţă ulterioară dezafectării basilicii D, aceasta datorită descoperirii fragmentului de cancelli şi a celui de masă de altar. Funcţia economică a clădirii mai poate fi probată şi prin numărul relativ mic de fragmente ceramice descoperit, ceea ce duce la ipoteza că avem de-a face cu un edificiu unde producţia, şi nu consumul se afla pe primul plan. În cursul campaniei a mai fost desfiinţat şi martorul dintre S35-S37, în vederea clarificării situaţiei din zona de vest a sectorului. Dintre descoperirile mărunte făcute aici se remarcă două fragmente de opaiţ (passim).