Alba Iulia | Punct: cartier Partoş, zona Rât, nr. topo 7401 (proprietatea Maria Dima) | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3815
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 1026.02 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
Cartier Partoș, Zona Rât, Nr. Topo 7401 (Proprietatea Maria Dima)
Toponim:
Apulum
Localizare:
| 1026.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Inel | Constantin | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Moga | Vasile | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Oargă | Ovidiu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Timofan | Anca | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Raport:
În luna aprilie 2007 s-au efectuat cercetări arheologice preventive, de către MNUAI, conform contractului de cercetare arheologică şi autorizaţiei pentru săpături arheologice preventive nr. 114/2007, emisă de MCC.
Terenul aflat în proprietatea d-nei Dima Maria Ileana, este amplasat în cartierul Partoş, zona Rât, pe o stradelă ce pleacă din str. Ana Ipătescu, nr.top. al parcelei 7401 (Cad TP 3044/1/9), iar proprietarul urmează să construiască obiectivul „locuinţă familială” (beneficiar Răzvan Matei), fiind situat la cca. 150 m E de casele de pe str. Glinca. Obiectivul supus cercetării se află în zona oraşului roman Municipium Aurelium Apulense.
Din datele arheologice precum şi evaluarea de teren a zonei din vecinătatea obiectivului supus cercetării în vederea descărcării de sarcină arheologică, s-a presupus că acesta este amplasat în afara limitelor oraşului roman, pe amplasamentul viitoarei construcţii fiind, însă, recoltate mai multe materiale arheologice la nivelul arăturii actuale (material tegular fragmentar, fragmente de calcar sau calcar cu mortar, ceramică romană, un fragment dintr-o râşniţă romană, precum şi un bloc paralelipipedic de gresie - posibil o tăblie de masă). Astfel, s-a decis ca pe suprafaţa destinată realizării obiectivului şi orientată E-V, au fost realizate trei secţiuni, care au următoarele dimensiuni: S1 = 1,5 x 10 m; S2 = 1,5 x 10 m; S3 = 3 x 10 m.
Perimetrul cercetat se prezintă ca o parcelă dreptunghiulară orientată aproximativ NE-SV, ce ocupă aprox. 1000 m2. Pe această suprafaţă beneficiarul intenţionează să construiască o locuinţă de familie cu suprafaţa la sol de cca. 110 m2, conform documentaţiei anexate.
Stratigrafia parcelei investigate în zona unde este propusă realizarea locuinţei familiale ne-a arătat sub vegetal, un nivel antic de epocă romană destul de subţire, şi un steril care apare la cca. -0,65 m. Fundaţiile a două ziduri romane au fost conturate pe axa NE-SV în toate cele trei secţiuni.
După decopertarea nivelului vegetal, au început să apară materiale arheologice romane, în stare fragmentară ceramică şi fragmente tegulare, iar pe la adâncimea de -0,65 m s-au conturat două ziduri paralele, la o distanţă de cca. 2,50 m între ele, din ele mai păstrându-se partea inferioară, respectiv patul lor realizat din piatră măruntă de râu, şi două asize din piatră de râu cu mortar pe bază de var. Cele două ziduri, notate Z1, respectiv Z2 au o lăţime cuprinsă între 0,70-0,80 m şi coboară în nivelul steril (constituit din strat de nisip aluvionar), până la -0,90 m.
Zidul Z1
Descoperit în toate cele trei secţiuni în partea de mijloc a acestora, este orientat pe direcţia SV-NE, o lăţime cuprinsă între 0,72-0,80 m. A fost surprins pe o L de 9 m, venind din profilul de SV şi prelungindu-se în direcţia NE.
Zidul Z2
Descoperit în toate cele trei secţiuni în partea de E a acestora, la cca. 2,50 m de primul zid, este orientat pe direcţia SV-NE, o lăţime cuprinsă între 0,72-0,80 m. A fost surprins pe o L de 9 m, venind din profilul de SV şi prelungindu-se în direcţia NE.
Între cele două ziduri au fost descoperite numeroase resturi tegulare, ce ar putea proveni de la sistemul de acoperiş al edificiului. Tot aici a fost descoperit şi un ciocănel mic de fier, precum şi o piesă din corn prelucrat, folosită ca mâner de unealtă (?).
Cpl. C1
Are o formă circulară cu d de cca. 1 m, fiind surprins în S2. S-a conturat la ad. de 0,80 m, coborând adânc în sterilul de nisipos (a fost cercetat până la cca. 2,95 m). Acest complex de formă cilindrică pare cel mai probabil să fie o fântână din perioada romană. Materialul arheologic descoperit în umplutura ei constă în fragmente tegulare şi ceramice de factură romană, inclusiv o toartă de amforă. Partea superioară a complexului a fost demarcată circular de un şir de pietre de dimensiuni mari.
După cum se poate observa din prezentarea succintă a descoperirilor, observaţiile stratigrafice permit constatarea existenţei unor nivele arheologice ce atestă locuirea romană, în extra-muros-ul oraşului roman Municipium Aurelium Apulense.
Este posibil ca cele două ziduri să facă parte dintr-un edificiu al cărui identitate poate fi doar presupusă (posibil un atelier). Acest lucru pare să fie susţinut de caracterul materialului arheologic descoperit (în special de uneltele fragmentare descoperite).
În ce priveşte complexul de formă circulară descoperit în S2, acesta poate să fie o fântână ce cobora la pânza freatică, aflată aici la nivel destul de ridicat.
Datarea complexelor arheologice este dificil să fie făcută foarte strâns, la o primă analiză a materialului arheologic descoperit, permiţând o încadrare destul de largă, din a doua jumătate a sec. II p.Chr. - al treilea sfert a sec. III p.Chr.
Rezumat:
Terenul cercetat se află amplasat în cartierul Partoş, zona Rât, iar proprietarul urmează să construiască obiectivul „locuinţă familială”. Au fost trsate trei secţiuni ce au revelat existenţa a două ziduri paralele. Între cele două ziduri au fost descoperite numeroase resturi tegulare, ce ar putea proveni de la sistemul de acoperiş al edificiului. Tot aici a fost descoperit şi un ciocănel mic de fier, precum şi o piesă din corn prelucrat, folosită ca mâner de unealtă.