Proprietatea Dorin Cojocaru Ca urmare a dosarului înaintat de către DCCPCN Alba MNUAI, în perioada 13-18.04.2007 s-au efectuat cercetări arheologice preventive pe terenul aflat în proprietatea domnului Cojocaru Dorin. Acesta este amplasat pe str. Izvorului. f.n., iar beneficiarul urmează să realizeze obiectivul „construire locuinţă”; În vederea descărcării de sarcină arheologică au fost realizate două unităţi... de săpătură amplasate pe suprafaţa destinată realizării obiectivului sus-menţionat, care au următoarele dimensiuni: S1 = 16 x 3 m; S2 = 10 x 2 m. S1 - Amplasată pe latura de N a viitoarei clădiri, ne relevă următoarea stratigrafie: 0-0,20 m strat arabil; -0,20 -0,60 m strat negru; -0,65 m strat galben, steril din punct de vedere arheologic. Prima intervenţie antropică descoperită este o rigolă de scurgere a apei, de factură modernă (cel mai probabil), datorită adâncimii la care a fost surprinsă (-0,25 m). Apărută în c. 3 ea este orientată N-S, transversală practic cu secţiunea. Pentru conturarea primului complex arheologic, un mormânt de incineraţie, a fost deschisă pe latura de N cas.1 cu dimensiunile de 2 x 1,20 m. pentru conturarea mormintelor 2 şi 3 s-a deschis cas.2, care uneşte S1 cu S2, având dimensiunile de 2 x 3 m. S2 - prezintă aceeaşi stratigrafie ca şi precedenta. În interiorul său s-au conturat mormintele 4 şi 5 Datorită amplasamentului parcelei investigate în aria mai vastă în care au fost descoperite: morminte din necropola romană de pe Dealul Furcilor-Podei au fost efectuate cercetări arheologice, care să pună în evidenţă eventualele complexe arheologice existente. Perimetrul a cărui suprafaţă urma să fie descărcat de sarcină arheologică este potrivit schiţei primită de la beneficiar de cca.128 m2. În urma cercetărilor au fost identificate cinci complexe arheologice. Acestea sunt morminte care tipologic se încadrează în perioada romană. Din punct de vedere al ritului de înmormântare unul este de incineraţie în groapă arsă anterior iar celelalte patru de inhumaţie. Dintre cele de inhumaţie unul era depus în sicriu de lemn, fapt dovedit de cuiele descoperite, iar celelalte în ciste de cărămidă. M3 şi M4 erau din cărămidă legată cu mortar şi unul dintre ele tencuit la interior. După dimensiuni, mormintele de inhumaţie par a fi de copil. În ceea ce priveşte orientarea nu există o simetrie, cele cinci morminte fiind orientate diferit. Unul dintre morminte (M4) avea depus pe fund un strat de var, mai consistent în zona capului si mai redus în zona toracelui. Analogii mai avem în zonă, la cca. 250 m E, la introducerea canalizării pe strada Izvorului, precum şi în cercetările sistematice din secolul trecut, în cadrul aceleiaşi necropole principale a oraşelor de la Apulum, din care fac parte şi aceste descoperiri. Materialul arheologic rezultat este relativ sărac, alături de fragmente ceramice rezultând cuie de la sicriu sau de sanda. Acest lucru este explicabil prin braconarea la care au fost supuse aceste morminte. De altfel încă de la suprafaţă avem de-a face cu fragmente de calcar sfărîmat provenite cel mai probabil de la un monument roman, în zonă neexistând alta sursă Din strat au mai fost recoltate fragmente ceramice de factură romană precum şi o parte din rezervorul unui opaiţ. După cum se poate observa din prezentarea succintă a cercetării, avem de-a face cu cele mai vestice descoperiri care ţin de necropola romană de pe la Alba Iulia –Dealul Furcilor- Podei. Proprietatea Daniel Martini În perioada 08 –24.08.2007 au avut loc cercetări arheologice preventive în Alba Iulia, str. Izvorului, f.n. pentru descărcare de sarcină arheologică a obiectivului „construire locuinţă familială”. Având în vedere că realizarea obiectivului „construire locuinţă familială” se face în interiorul necropolei romane s-a realizat cercetarea integrală a amplasamentului viitorului obiectiv. În urma cercetărilor arheologice au fost descoperite 29 de morminte, 27 de morminte de epocă romană, 7 de incineraţie şi 20 de inhumaţie, şi două morminte de inhumaţie feudale. Mormintele au fost numerotate de la M1 la M29. Mormintele de incineraţie de epocă romană au fost conturate imediat sub stratul deranjat de lucrările agricole, partea superioară a mormintelor fiind deranjată. Gropile mormintelor sunt patrulatere cu colţurile rotunjite, având dimensiunile cuprinse între 0,80 x 0,60 m şi 1,30 x 0,80 m gropile mormintelor au fost conturate la -0,45 -0,55 m şi se adâncesc până la 0,55 -0,65 m faţă de nivelul actual de călcare, cu o singură excepţie, M17, care se adânceşte până la 1,3 m, mormânt a cărui groapă avea dimensiunile de 2,20 x 1 m. Mormintele de incineraţie au fost orientate N-S, cu o singură excepţie, M17 care a fost orientat E-V. În interiorul gropilor au fost descoperite oase umane calcinate, cenuşă şi, în două cazuri, inventar ceramic. Au fost descoperite 20 de morminte de inhumaţie de epocă romană, marea majoritate a lor fiind jefuite, cel mai probabil, încă din antichitate. Din cele 20 de morminte de inhumaţie 7 aparţin unor copii, dimensiunile gropilor variind între 0,60 x 0,40 m şi 1,20 x 0,50 m. Mormintele de copii sunt puternic deranjate, în umplutura gropii fiind descoperite oase umane, fără să fie descoperite piese de inventar. Orientarea mormintelor este în patru cazuri E-V, iar în alte trei cazuri N-S. Mormintele de maturi şi adolescenţi sunt reprezentate de 12 morminte, având gropile cu dimensiunile cuprinse între 1,40 x 0,60 m şi 2 x 0,80 m, în trei cazuri nu s-a putut stabili conturul şi dimensiunile gropilor. Mormintele de maturi au fost orientate astfel: 4 morminte E-V, 3 morminte V-E, 3 morminte N-S şi un mormânt S-N. Inventarul mormintelor este în general sărăcăcios, şi este compus în marea majoritate din ceramică aflată în stare fragmentară, parte din ea întregibilă, cuie de fier, fragmente de sticlă, o fibulă de fier, o pensetă de bronz şi un fragment de plumb rulat, inscripţionat pe ambele feţe, cu rol de blestem probabil (defixionum tabellae). Starea de conservare actuală nu permite încă descifrarea lui, plumbul fiind într-o avansată stare de mineralizare. Pe parcursul cercetărilor au fost descoperite patru monede de bronz, două dintre ele fiind depuse în gura defuncţilor. Materialul arheologic rezultat este în curs de restaurare. Din punct de vedere stratigrafic s-a putut observa existenţa unei succesiuni de înmormântări, fiind descoperite morminte care se suprapun sau sunt puternic deranjate de gropile altor morminte. Ca datare încadrăm descoperirea în secolele II-III. Cea mai târzie piesă este o monedă descoperita în profilul de E. Aceasta este un as emis în timpul lui Filip Arabul (244-249 d.Hr) cu efigia fiului său, Filip al II-lea. În ceea ce priveşte cel de-al doilea orizont de înmormântări pe care il presupunem a fi medieval timpuriu, sepulţii sunt depuşi pe partea dreaptă, cu genunchii flexaţi. Unul dintre ele (M28) avea ca piese de inventar un inel şi o brăţară pe mâna stângă. Descoperirea de pe proprietatea d-lui Martini Daniel se încadrează în aria necropolei romane de la Dealul Furcilor-Podei, alături de care sunt sesizate acum şi înmormântări aparţinând altei perioade [Vasile Moga]