Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Botár | István | Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc | |
Darvas | Lóránt | Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc |
Satul Armăşeni (com. Ciucsângeorgiu) se află în estul bazinului Ciucului (jud. Harghita) într-o vale alăturată a râului Olt. Biserica romano-catolică înconjurată de incintă poate fi găsită pe strada principală a satului. Biserica este cunoscută în literatură de mult, sanctuarul gotic poligonal cu contraforţi, ornamentat cu picturi în interior, altarul din 1543 au trezit atenţia istoricilor deja din sec. XIX. Bi...sericii medievale i s-a adosat în 1858 o navă laterală sudică, cu această ocazie dispărând toate urmele medievale. Prima cercetare arheologică s-a desfăşurat în 1999, când cu ocazia lucrărilor din exteriorul clădirii Daniela Marcu a deschis mai multe secţiuni la punctele cheie. Săpătura a demonstrat că contraforţii navei au fost adosaţi ulterior, că sanctuarul actual nu e contemporan cu nava şi că suprapune ziduri anterioare. Pe baza unui zid diagonal anterior sanctuarului actual identificat pe partea nordică, a presupus o fază anterioară fazei gotice cu sanctuar dreptunghiular cu contraforţi la colţuri. Datarea propusa a acestei faze era sec. XIII cu menţiunea că această fază a fost construită deja într-un cimitir. Cercetarea din 2007 a fost motivată de lucrările din interiorul bisericii, schimbarea de pardoseală afectând straturile superioare din interior cu potenţial arheologic. Obiectivul principal era elucidarea fazelor medievale ale bisericii şi documentarea urmelor arheologice în cursul lucrărilor. Locul secţiunilor a fost ales la punctele unde era de aşteptat găsirea unor urme ale fazelor anterioare. Deciziile în acest sens au fost uşurate de faptul că tencuiala din interior a fost îndepărtată până la înălţimea de cca. 1 m, astfel neregularităţile din textura zidului au arătat în mai multe locuri urme de demolare. În cursul cercetării şi a supravegherii s-a lămurit că zidul diagonal identificat în 1999 este fundaţia contrafortului unui sanctuar gotic poligonal anterior (mărimi exterioare: L=8,2 m, l=7,3 m). Acest sanctuar era boltit la rândul lui cu nervuri de piatră. Schimbările efectuate cu ocazia construcţiilor din goticul timpuriu au fost documentate şi în partea exterioară sudică a zidului navei (azi în nava colaterală sudică). Aici secţiunile amplasate la locurile indicate de neregularităţile zidului au găsit fundaţia contraforţilor gotici adosate ulterior navei. O fundaţie diagonală (deci într-un colţ) pe latura estică a navei din prima fază a clarificat atât lungimea navei (11,3 m lungime, 8,4 m lăţime – mărimi exterioare) cât şi faptul că în goticul târziu sanctuarul era mai îngust decât nava. Aceste contraforţi au suprapus în fiecare dată morminte anterioare, din păcate fără inventar. Mortarul, textura zidului din sanctuarul gotic timpuriu însă era clar diferită de cea a navei, astfel o altă fază, mai timpurie trebuia găsită. Deşi urmele (zona dintre navă-sanctuar) din prima fază anterioară goticului timpuriu se vedeau clar în nava actuală, secţiunile deschise au adus rezultate ambigue. Mormintele săpate aici, cât şi nivelul de călcare din interior au distrus fundaţia primei faze, mici părţi putând fi identificate doar sub masa altarelor baroce aşezate în colţurile estice a navei, fără contururi sigure. Lungimea şi planul sanctuarului din prima fază au putut fi reconstituite doar după demontarea scării dintre sanctuar şi sacristie, unde au rămas in situ câteva blocuri din fundaţie, cu caracteristici identice cu fundaţia navei. Prima fază avea deci un sanctuar dreptunghiular fără contraforţi la colţuri (mărimi exterioare de: L=5,9 m, l=4,9 m). Mormintele descoperite aparţin mai multor perioade însă datarea lor este doar relativă, dat fiind faptul că nu aveau inventar. Tocmai de aceea datarea perioadelor medievale rămâne incertă. Pentru prima fază propunem o datare teoretică în sec. XIII, pentru faza din goticul timpuriu sec. XIV-XV şi pentru sanctuarul actual sec. XVI. După epoca medievală au fost construite celelalte părţi ale clădirii: corul vestic, turnul (în 1836 – anterior funcţiona o clopotniţă din lemn: turris lignea în 1731), un portic sudic, care a fost demolat cu ocazia ridicării navei sudice colaterale în 1858. Importanţa cercetării se leagă de faptul că Armăşeni lipseşte din dijmele papale din 1332-1337 şi apare în izvoare doar în 1567. Existenţa unei faze din epoca arpadiană (aceasta fiind primul sanctuar dreptunghiular cunoscut în Ciuc) arată pe o parte (încă o dată) că dijmele papale nu menţionează toată bisericile din zonă existente în epocă, şi că aşezările din zonă sunt mult mai timpurii decât apariţia lor în izvoare.
The Roman-Catholic church of Armăşeni is well known in the literature due to its gothic elements. Earlier researches revealed in 1999 that the building has more phases: a late-gothic sanctuary and an older, probably 13th century nave.
The actual excavations demonstrated the existence of three medieval periods. In the excavated sections and tombs there were no dating objects, so the suggested dating is theoretical. First phase, dated in the 13th century, had a square sanctuary (length: 5.9 m, breadth: 4.9 m) and a slightly irregular nave (length: 11.3 m; breadth: 8.4 m).
The second phase belongs to an early gothic (14th century) reconstruction: a new polygonal sanctuary with stanchions was built (length: 8.2 m width: 7.3 m) and a nave was also strengthened.
During the last medieval period the nave was extended to east and a new sanctuary was built (16th century), which was arched and painted later in 1655. The other parts of the church were built later, the tower in 1836, the South annex in 1858.
The main historical significance of the research is that it was possible to prove an early phase which precedes by centuries the first mention of the church and the village in the written sources (1567).