Situl Bucu - Pochină se află amplasat în imediata vecinătate a limitei sudice a satului Bucu, pe marginea terasei răului Ialomiţa de pe partea stângă. Cercetările arheologice din acest sit au început în anul 1990 şi se află în curs de desfăşurare. Secţiunile trasate au avut orientarea N-S, perpendiculare pe marginea terasei. Începând cu anul 1990 au fost investigate o locuire de la sfârşitul epocii bronzului,... cultura Coslogeni, două aşezări din prima şi a doua epocă a fierului, o necropolă sarmatică, o aşezare medievală timpurie şi o aşezare medievală din secolele XVI-XVIII1. Suprafaţa cercetată în ultima campanie arheologică a fost de 150 m2. Au fost trasate două noi secţiuni paralele cu secţiunile anilor anteriori şi au continuat lucrările în câteva complexe descoperite cu un an în urmă. Stratigrafia de pe aceste secţiuni se prezintă asemănător secţiunilor învecinate, lucrate în celelalte campanii arheologice. Un strat de pământ amestecat cu resturi menajere contemporane suprapune un strat de pământ cenuşiu-negricios, granulat, în care au fost descoperite fragmente ceramice, unele provenind de la amfore greceşti, chirpic, şi materiale arheologice. În următorul strat, format din pământ de culoare cenuşie-gălbuie, au fost descoperite fragmente ceramice din prima epocă a fierului dar şi rare fragmente de la unele vase de tip Coslogeni. De la cota de cca. -0,80 m începe stratul de pământ galben, steril din punct de vedere arheologic. Materialele ceramice de tip Coslogeni, destul de puţine, au fost descoperite numai în stratul de cultură şi au aparţinut unor vase de uz comun lucrate din pastă grosolană, cu cioburi pisate în compoziţie, decorate cu brâu alveolat sau triunghiular în secţiune. În ceea ce priveşte aşezarea din prima epocă a fierului au fost continuate lucrările în bordeiul nr. 12 a cărui cercetare a fost finalizată. Bordeiul, suprapus de o lentilă de cenuşă groasă de cca. 25-30 cm, avea o formă rectangulară, orientarea NE-SV, dimensiunile laturilor de cca. 4,25 x 4 m şi ad. de 1-1,15 m. Podeaua sa, uşor alveolată în partea centrală, din pământ de culoare cenuşie-negricioasă, bine bătătorit, era într-o stare bună de conservare pe întreaga suprafaţă a locuinţei. Faţă de locuinţele hallstattiene descoperite până în prezent în aşezarea de la Bucu – Pochină, bordeiul nr. 12 prezintă unele particularităţi. Pe podeaua bine păstrată au fost descoperite două schelete umane (M4; M5) aflate într-o stare de conservare destul de precară. Scheletul nr. 4 avea orientarea NE - SV, trunchiul şi craniul aşezate cu faţa în jos, antebraţele, suprapuse de trunchi, piciorul drept chircit accentuat, piciorul stâng, chircit moderat, pe partea stângă. Scheletul nr. 5, chircit, pe partea stângă, era orientat SE-NV. Braţul stâng, îndoit din cot, avea palma adusă în faţă, la mică distanţă de craniu iar braţul drept, cu oasele în conexiune anatomică se afla la distanţă destul de mare faţă de restul scheletului, cu palma orientată spre craniu. Picioarele s-au aflat într-o poziţie moderat chircită. Pământul de umplutură din apropierea acestui schelet uman era amestecat cu mult cărbune şi cenuşă. Cele două schelete nu au avut inventar arheologic. Materialul arheologic descoperit în umplutura bordeiului, destul de sărac, era asemănător cu cel din alte locuinţe din aşezare, compus din mici fragmente ceramice de la vase de uz comun de tip borcan lucrate din pastă grosolană, cu cioburi pisate în compoziţie, arse oxidant incomplet, decorate cu brâu alveolat şi mici fragmente de la vase lucrate dintr-o pastă de bună calitate, unele de o formă bitronconică. Din aşezarea hallstattiană au mai fost descoperite câteva gropi menajere de formă tronconică în secţiune. Inventarul arheologic descoperit în complexe şi în stratul de cultură a fost format în cea mai mare parte din materiale ceramice fragmentare. Un vas de formă bitronconică reconstituit parţial, lucrat din pastă bună, cu cioburi mărunt pisate în compoziţie, de culoare gălbuie şi cu suprafeţele lustruite, este decorat pe diametrul maxim cu caneluri oblice şi are la baza gâtului patru mici proeminenţe triunghiulare cu vârful orientat în sus. Între materialele ceramice descoperite s-au remarcat şi două ceşti fragmentare cu torţi supraînălţate lucrate dintr-o pastă de calitate fină. Prima dintre aceste ceşti, de formă tronconică, are o culoare roz-gălbuie şi suprafeţele lustruite. Cea de-a doua ceaşcă, cu corpul de formă bitronconică, are fundul arcuit spre interior, gura evazată şi suprafeţele de culoare neagră lustruite. Pe diametrul maxim este decorată cu caneluri uşor oblice întrerupte de mici proeminenţe conice din care se mai păstrează doar una singură. Toarta, dreptunghiulară în secţiune, este decorată pe jumătatea dinspre gură cu o nervură mediană verticală în relief. Din aşezarea getică (sec. IV-III a.Chr.) au mai fost descoperite câteva gropi menajere de mici dimensiuni având o formă tronconică în secţiune. Inventarul arheologic descoperit, cea mai mare parte format din material ceramic fragmentar, era compus din fragmente ceramice de la vase de uz comun de tip borcan, cu o formă relativ tronconică, lucrate din pastă cu cioburi pisate în compoziţie, având la suprafaţă o culoare gălbuie, gălbuie-cenuşie sau cărămizie şi miezul de culoare cenuşie-negricioasă. Fragmentele de vase de tip borcan sunt decorate la partea superioară cu un brâu alveolat. Din inventarul uneia dintre gropile menajere a făcut parte şi o cană de formă bitronconică cu fundul drept şi gura evazată, lucrată dintr-o pastă de bună calitate, cu cioburi bine pisate în ea, de culoare gălbuie şi cu suprafeţele lustruite. Tot într-o groapă menajeră a fost descoperită şi o mică brăţară spiralată din bronz cu o terminaţie sub formă de cap de şarpe. În campania arheologică a anului 2007 a fost descoperit şi un mormânt sarmatic de adult (M14). Scheletul avea orientarea NV-SE, era aşezat cu faţa în sus, braţele, pe lângă corp uşor depărtate, picioarele drepte şi paralele. A avut ca inventar o cană de factură romană, de culoare cărămizie, cu gura şi toarta sparte din vechime, depusă în partea stângă a craniului şi un mic cercel lucrat din sârmă de bronz cu capetele subţiate descoperit peste clavicula stângă. Materialele ceramice fragmentare medievale timpurii au apărut doar sporadic în stratul de cultură documentând categoria vaselor de uz comun decorate cu striuri orizontale. Din aşezarea medievală târzie au fost descoperite resturile unui bordei distrus şi datorită amplasamentului său chiar pe marginea terasei. Acestei perioade de timp i-au aparţinut câteva fragmente de căni şi farfurii decorate cu smalţ verde.