.
Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2007
Anul:
2007
Epoca:
Preistorie;Epoca bronzului;Hallstatt;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Preistorie;
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca medievală mijlocie;
Hallstatt
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cetate;
Descoperire funerară
Județ:
Constanţa
Localitate:
Capidava
Comuna:
Topalu
Punct:
Cetate
Toponim:
Capidava
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Covacef Zaharia Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Dobrinescu Ionuţ Cătălin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Duţescu Maria-Magdalena Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ene Daniel Lucian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Miron Costin Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Opriş Ioan Carol responsabil Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Pinter Zeno-Karl Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Potârniche Tiberiu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Raţiu Alexandru-Mircea Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ştefan Călin Dan Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Stoian Gabriel Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ţiplic Ioan Marian Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Urduzia Claudia Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice de la Capidava, cât şi operaţiunile de prelucrare a materialului arheologic rezultat şi de alcătuire a rapoartelor de cercetare s-au desfăşurat în campania 2007 pe durata lunilor iunie-octombrie. Rezultatele obţinute în acest an sunt notabile, dat fiind şi nivelul de finanţare a săpăturilor arheologice şi de conservare primară din partea MCC, care a scăzut în 2007 la mai puţin de 1/6 din... suma alocată în 2006. În aceste condiţii, amplele lucrări de conservare şi, în final, de punere în valoare pentru vizitarea obiectivelor arheologice din cetatea romană şi bizantină de la Capidava (ansamblurile arhitecturale din sectorul de E, faţa interioară a zidăriei curtinei din această zonă, bazilica paleocreştină cu loculus din colţul de N al cetăţii) nu au putut fi puse, pentru moment, în operă. Chiar în amintitele circumstanţe nefavorabile, cercetările au continuat, cu sprijinul instituţiilor partenere (UB, FIB, MINAC, UO Constanţa, ULB Sibiu), în 3 sectoare intra muros (sectorul de E, sectoarele III şi VI, VII) şi alte două extra muros (sectorul VIII şi X). În plus, s-a finalizat cercetarea în punctul La Bursuci, situat în aval de Capidava (MINAC) şi a fost iniţiat un ambiţios program de cercetare – landscape archaeology a territorium Capidavense (UB, FIB), care implică periegheze, cartări de situri şi tumuli, realizarea de hărţi digitale etc., toate integrate în GIS-ul deja existent al sitului. În acesta a fost integrată şi ridicarea topografică a punctului La Bursuci, a cetăţii romane de la Stânca Topalu, cât şi descoperirile curente din cetate (rezultate ale campaniilor 2006-2007). În continuare, prezentăm succint cercetările arheologice menţionate mai sus, prentarea acestora fiind urmată de rapoartele tehnice amănunţite şi corespunzător iluezstrate ale membrilor colectivului de cercetare de la Capidava. În sectoarele III şi VI din sfertul sudic al cetăţii, cercetarea s-a desfăşurat în mai multe puncte, cu participarea specialiştilor FIB, UB (conf.dr. Ioan C. Opriş, drd. Alexandru Raţiu, drd. Daniel Ene, drd. Gabriel Stoian): edificiul C1/1994 (prin deschiderea unei secţiuni de 2 x 4 m, la interiorul clădirii); au fost demontaţi o serie de martori Ş71-70 şi Ş70-S1/2004 (4 x 1 m); a fost curăţată săpătura anterioară în c.T-S 72-76 (aprox. 20 m2), ultima operaţiune fiind de natură să adauge noi observaţii de ordin constructiv şi stratigrafic asupra unui edificiu cercetat anterior, cât şi asupra gradului de conservare/traseului pe care îl urmează via principalis, dinspre poarta de S a cetăţii spre interiorul acesteia. În sectorul de E (respectiv sectoarele II, IV, V ale cetăţii), campania din 2007, desfăşurată de specialiştii MINAC, dr. Z. Covacef şi Tib. Potârniche, a cuprins o suprafaţă de cca. 250 m2, în patru zone distincte: edificiul romano-bizantin cu încăperile C14, C11 şi C9 (cu o suprafaţă de 56 m2); perimetrul fostelor carouri Q72, Q73, R72, R73 (aprox. 81 m2); încăperea C12 şi un sondaj exterior acesteia pentru verificarea elevaţiei zidului (aprox. 22 m2). Se remarcă descoperirile din încăperea C11, afectată de un incendiu puternic (8 vase ceramice întregi sau întregibile, între care o amforă LR4 - de tip Gaza, un platou african cu simboluri creştine, un castron şi 5 amforete dintre care 2 fiind de dimensiuni foarte mici; pentru artefactele din metal, o descoperire excepţională o constituie balanţa din bronz şi contragreutatea aferentă – reprezentarea unui bust feminin imperial de -1,100 kg, un fierăstrău de două mâini, o candelă, şi o talangă, toate din fier; multiple fragmente din sticlă şi material osteologic). În sectorul VII au continuat lucrările conduse de lector dr. Costin Miron de la ULB Sibiu, lucrări foarte anevoioase dealtfel, pentru elucidarea închiderii înspre Dunăre a zidului de incintă (curtinele H, I, aşa zisul turn 8 şi posibila curtină J, paralelă cu fluviul). Acestea s-au desfăşurat în c. b-c-d-e 77-76 (cu latura de 5 m). În sectorul VIII extra muros, pe platoul din partea de SE a cetăţii, au continuat cercetarea prof.dr. Zeno Pinter, lector dr. M. Ţiplic, Claudia Urduzia de la ULB Sibiu şi Muzeul Naţional Brukenthal în S4/2005 şi S5/2006 (fiecare de 10 x 2 m), fiind deschisă şi o nouă casetă - C3 (3 x 3m). Ultima urmăreşte clarificarea traseul zidului descoperit în C2/2003 şi care ar putea să ilustreze existenţa unei incinte de piatră adosată în cursul sec. al XI-lea laturii de E a cetăţii. Funcţionarea acestei incinte din piatră, care înseamnă şi o lărgire a spaţiului locuit în epocă mediobizantină a fost deja sugerată, pe baza observaţiilor lui Grigore şi Radu Florescu. În sectorul X, acelaşi C. Dobrinescu (MINAC) a executat un nou sondaj (SI de 2 x 10 m), de data aceasta la cca. 4-500 m ENE de incinta cetăţii Capidava, pe platoul unui deal ce oferă o bună vizibilitate spre intrarea în cetate. Dealul respectiv se încadrează în aria extinsă a de necropolă a cetăţii, fapt confirmat şi de descoperirea unui nou mormânt de înhumaţie, care prin orientare şi inventar se datează în sec. XI p.Chr. Cu aceeaşi ocazie, în secţiunea practicată a apărut un rest de pavaj pavaj roman târziu (?), suprapus stratigrafic de ceramică romano-bizantină (sec. IV-V) şi medievală (sec. XI). În punctul La Bursuci, situat la cca. 2 mile în aval de cetatea Capidava, a fost executat în campania din 2007 un sondaj arheologic de către Cătălin Dobrinescu (MINAC), acolo unde cercetările din campaniile precedente evidenţiaseră complexe de locuire din perioada hallstattiană (cultura Babadag, faza I/II) şi medievală (sec. X-XI p.Chr.). Cum materialul osteologic hallstattian fusese deja recoltat spre analiză, pentru conturarea unei imagini mai largi a ecosistemului de pe malul Dunării, a fost recoltat şi cel din nivelul medieval. În acest sens, a fost realizat respectivul sondaj, de 4x10 m, caroiat în 10 carouri de 2x2 m, cu martori de 0,20 m, la cca. 180 m N de malul Dunării, pe o terasă situată în vecinătatea unei cariere de calcar, unde în anii anteriori am descoperit fragmente ceramice medievale (sec. XI-XII). Şi în 2007 a continuat proiectul de landscape arheologic în territorium-ului Capidavei antice, care depăşeşeşte 200-250 km2. Proiectul se desfăşoară pe durata mai multor ani, implicând periegheze, cartări de situri şi tumuli, realizarea de hărţi digitale etc., toate integrate în GIS-ul sitului, cu participarea dr. Ioan Carol Opriş, Dan Ştefan, Maria Magdalena Duţescu (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, Seminarul de Arheologie “Vasile Pârvan”), studenţi UB, FIB; U.O.C. În 2007, a fost realizată cartarea a 8 tumuli şi a altor 5 situri pe văile care se scurg înspre Dunăre, la S de cetatea de la Capidava (înspre satul Dunărea) şi la E de aceasta (spre Băltăgeşti, Gălbiori). Cercetarea perieghetică urmează a fi extinsă în campaniile viitoare, antrenând şi participarea unui colectiv tânăr de la MINAC. În luna iulie 2007a fost lansat şi site-ul internet al şantierului arheologic de la Capidava (http://www.capidava.ro), în coordonarea subsemnatului. Până la această oră, site-ul cuprinde un istoric al cercetărilor şi planul actualizat al sitului, toponimul Capidava, obiective arheologice, personalia, publicaţii recente, bibliografia generală actualizată, obiective muzeale care pot fi vizitate în zona imediat învecinată, o galerie foto, linkuri utile spre instituţii de cultură, agrement etc. Urmează a fi realizate noi capitole, legate de unităţile militare care au avut garnizoana în antichitate la Capidava, territorium Capidavense, descoperirile numismatice aduse la zi şi continuată inserarea obiectivelor arheologice vizitabile în rezervaţia arheologică (curtinele cetăţii, turnurile şi porţile de acces, cartierul din zona de est, termele, necropola, portul, aşezarea de bordeie din epoca mediobizantină). [Ioan Carol Opriş]

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO