Cotorman (com. Ciucsângeorgiu) se află la cca. 20 km la E de Miercurea Ciuc într-o vale alăturată a pârâului Fişag (confluentul stâng al Oltului Superior) în bazinul Ciucului. Satul apare în izvoare istorice doar în sec. XVI şi este total necunoscut în literatura de specialitate. Scopul săpăturii a fost cercetarea preventivă a sitului (grădina casei cu nr. 496) unde s-a raportat o cruce pectorală relicvară găs...ită cu ocazia lucrărilor de agricultură. Engolpionul de factură kieveană din sec. XI-XII este un unicat în zonă. Din nefericire vremea improprie a împiedicat realizarea planului de cercetare iar în suprafaţa de cercetare (4 x 4 m) nu a fost identificat nici un complex arheologic din această epocă. Totuşi în materialul arheologic colectat fără context arheologic este reprezentat de fragmente ceramice databile în sec. XI-XIII, care, indirect, au confirmat împrejurările de găsire a crucii (care se pare că provine dintr-o aşezare deschisă din epoca medievală timpurie). Această presupunere este confirmată şi de un vârf de săgeată găsit iarăşi fără context arheologic în humusul îndepărtat. Fragmente ceramice din sec. XI-XIII au fost găsite în poziţii evident secundare şi în vatra cuptorului din sec. XIV-XV, care a fost dezvelit tot cu această ocazie. În acest cuptor, folosit în aer liber, cu forma ovală, cu dimensiunile 1,90 x 1,40 m, din cele trei straturi a vetrei a fost colectată o cantitate însemnată de ceramică: oale, căni, cahle oale. De remarcat faptul că fragmentele ceramice din straturile diferite a cuptorului sunt întregibile între ele, deci se pare că materialul folosit provine dintr-un depozit, unde fragmentele s-au amestecat. Ceramica de calitate din cuptor sugerează existenţa unei locuinţe în apropiere, care foarte probabil era încălzită de o sobă formată din cahle oală şi cahle castron (acestea din urmă nu provin din cuptor), care ar fi o adevărată surpriză, dat fiind faptul că în zonă asemenea material a fost găsit numai în medii urbane (oppidum Cristuru Secuiesc / Székelykeresztúr) sau nobiliare (Lăzarea/Szárhegy, castelul Lazăreştilor). Având în vedere importanţa materialului colectat din ambele epoci (sec. XI-XIII., respectiv XIV-XV), din straturile care sunt deranjate periodic de lucrările agricole, propunem cercetarea cât mai amplă a sitului în sezonul actual.