Obiective: - decopertarea integrală a locuinţei L4 (latura nordică) descoperită în S1 în c.C/2004; - salvarea mormintelor necropolei Noua care suprapun nivelul cucutenian. Campania de cercetări arheologice s-a desfăşurat în perioada 10 oct.-29 oct. 2007, fiind realizată o nouă secţiune S6 în prelungirea c.C latura nordică (L=15m; l=2m). Cu această ocazie s-a delimitat L4, fiind surprinsă în c.1-3 şi au fost ...descoperite încă 2 locuinţe L6 (latura sudică) şi L7 (latura nordică), resturi de la două vetre (V6-V7) şi două morminte (necropola Noua). L4 a fost descoperită în anii anteriori (2004-2005) în proporţie de cca. 4/5, (s-a constatat că o mică parte din L1 iese în dreptul c.1-3 şi martor/berna dintre c.C şi S6) restul urmând a fi identificată în S6/2007 şi în afară secţiunii spre E şi spre V (cam 0,70 m spre V şi 0,80 spre E - dedusă din rapoartele de săpături anterioare). Latura nordică a L4 merge doar până în c.3 a S6. La colţul vestic al c.1 a fost descoperit un complex ceramic din care se putea reîntregi un vas de provizii. Chirpiciul L4 a fost surprins între -0,70 -1 m adâncime. Între lutuiala de perete şi platformă s-au descoperit fragmente ceramice de la 2-3 vase fără pictură. Resturile L4 constau din bucăţi de chirpici arşi, de mărime mijlocie, unele făţuite iar altele cu urme de dulapi despicaţi. Chirpicii erau neordonaţi, fiind practic căzături sporadice ale peretelui nordic. Resturile de la partea interioară a peretelui aveau amprente de nuiele. În c.3, zona centrală a secţiunii, printre chirpicii L4 s-au descoperit câteva fragmente ceramice pictate vitrifiate. Nu s-au găsit însă chirpicii cu astfel de ardere secundară, care să dovedeasca urmele unui incendiu de proporţii. L6 a fost surprinsă între c.6 şi c.10. Masa de chirpic se regăseşte pe setorul central-vestic al secţiunii S6, fiind strapunsă în colţul sud-estic de groapa mormântului M15 de factură Noua. În L6 au fost descoperite două complexe ceramice de la trei 3 vase reîntregibile (c.7 şi c.8). Chirpiciul este de culoare carămizie şi prezintă urme de pleavă în conţinut. Groapa mormântului M15 a distrus cam 1/3 din masa de chirpici a L6 descoperită în secţiunea S6. În partea estică a locuinţei L6 s-a descoperit o vatră de foc (V6/c.8) alcatuită din lipituri simple cu aspect mozaicat, aplicate pe solul de călcare (cca 0,5 m2). L7 a fost surprinsă între c.12-c.15, dar se continuă şi în afara secţiunii pe latura nordică, vestică şi estică. De la jumătatea m. 12 pana la m. 14 s-au descoperit chirpici doar pe jumătatea vestică a S6 (lutuieli de perete ale L7), ca apoi din c.14 să apară pe întreaga suprafaţă a acesteia, continuându-se spre N, V şi E. Între c.23-14 s-au descoperit chirpici poligonali de la o vatră de foc (V7) dezafectată. După poziţie, vatra fusese amplasată în colţul sud-estic al L7, lângă perete. Vatra de foc (V7) era de formă aproximativ rectangulară, cu dimensiuni 0,70 x 0,50 m, amenajată cu gardină. În latura estică a c.14 a fost descoperit un complex ceramic; cateva fragmente ceramice erau pictate policrom având ca motiv geometric spirala. Starea de conservare a picturii - mediocră. Groapa contemporană (G2)identificată încă din 2004 în S1 (c.C) şi S2 se continua şi în S6 de la m. 1 la m. 4. În c.1 mergea până la adâncimea de -0,35 m pentru ca în c.4 să ajungă la -0,10 m. Admax a înregistrat-o în S1 (c.C/a,b): -0,55 m. În inventarul acesteia: resturi menajere alcătuite din oase, lemn şi fier de la fostul CAP al com. Creţeşti. Groapa mormântului M15 avea o formă aprox. ovală cu dimensiunile 1,65 x 0,90 m. Groapa a secţionat (la partea inferioară) peretele estic al locuinţei cucuteniene L6 pe direcţia E-V. Scheletul, păstrat într-o stare de conservare relativ bună, era culcat pe spate, cu capul spre E şi picioarele orientate spre V. După demontarea scheletului s-a constatat ca acestuia îi lipsea trunchiul (coaste, umeri, coloana, bazinul), capul "cazând" uşor în zona pieptului. Totuşi păstra mâinile, (mâna stângă era arcuită cu palma plasată în zona bazinului, iar mâna dreaptă întinsă pe langă corp). Negăsind resturile osteologice, am dedus ca cel inhumat a fost ucis departe de casa şi i-au fost aduse capul, mainile şi picioarele (?). Poziţia de înmormântare este identică cu cea a unui schelet normal. Prezenţa unui inventar funerar format din două vase ceramice demonstrează că cel inhumat a fost înmormântat conform canoanelor ritualice de la acea vreme. Lipsa unor părţi anatomice (uneori aproape întregul corp) a mai fost sesizată şi la alte morminte din necropola de la Creţeşti: 5 morminte aveau în groapă doar craniile celor înmormântaţi. Analiza acestei cazuistici funerare preistorice ne-o rezervăm pentru viitor din dorinţa de a căuta cât mai multe indicii care sa ne direcţioneze spre o ipoteză concludentă. Iniţial, craniul a fost aşezat pe o mică lespede dintr-o gresie silicioasă, însă prin procesele de tasare a mormântului, acesta a alunecat uşor, maxilarul inferior fiind descoperit în zona toracelui. Scheletul s-a păstrat într-o stare bună spre mediocră, cele mai afectate fiind oasele capului. Inventar: - lespede de piatră cvasi-dreptunghiulară în zona capului (L=25cm; l=18,5cm; h=4cm); - ulcică mică tronconică, de culoare neagră, modelată neglijent, cu tendinţe asimetrice (dgurii=6 cm; la fund=5,5 cm), cu pereţii relativ subţiri. Lateral este vizibilă ruptura (din vechime) a unei torţi supraînălţate. Ulcica a fost descoperită sub placa de piatră, la marginea estică, la 0,20 m de craniu. Aşezarea pietrei deasupra ulcelei a avut ca scop "ermetizarea" şi protejarea acesteia; - vas tip "amforă", de dimensiuni medii, rupt în mai multe fragmente. A fost amplasat în zona încheieturii picioarelor, deasupra acestora. În jurul vasului s-a identificat un strat de cenuşă şi cărbuni de cca. 0,02-0,03 m. M16 se conturează din S6 (o parte din calota craniană) şi se continuă în afara secţiunii spre V. Nu a fost excavat anul acesta. Ceramica: Toate fragmentele ceramice descoperite în secţiunea S6 sunt de calitate bună şi foarte bună. Pictura este, în majoritatea cazurilor degradată de aciditatea solului, iar acolo unde s-a păstrat este aproape ştearsă. Motivele picturale sunt în spirală, linii verticale, triunghiuri etc. Fragmentele provin de la vase ceramice cu diverse forme: boluri, pahare, amfore, cupe, vase cu suport etc. In c.14, la -0,70 m (sub locuinţa L7) a apărut un fragment ceramic de culoare cenuşie, de calitate bună, specific culturii Precucuteni III, cu linii incizate paralele, largi, pe orizontală, completate cu liniuţe verticale dese. Încă două fragmente ceramice de acest tip au apărut şi în S4 şi S5 din 2005/2006. In c.8, în nivelul cucutenian, s-au descoperit fragmente ceramice de culoare neagră, cu scoică pisată în pastă, de duritate slabă, aparţinând tipului Cucuteni C. Pentru prima dată ne apar fragmente ceramice de culoare cenuşie, cu pastă neagră, având incizii verticale pe "gulerul" vasului, urmate spre zona mediană, bombată, de triunghiuri cu vârful în jos, specifice epocii bronzului (reminescenţe ale culturii Costişa) (informaţie prof. dr. N. Ursulescu). Plastica: - fragment de statuetă descoperit în c.7 la -0,50 m. Păstrează doar un picior de la coapsă la genunchi. La nivelul genunchiului are o uşoară articulaţie străpunsă semănând cu o tortiţă. Pe exterior sunt vizibile uşoare incizii, executate înainte de ardere. Dimensiunile fragmentului de statuetă: L=2 cm; d=1 cm - statuetă zoomorfă (berbecuţ) din lut ars (L=3 cm; l=2 cm; h=2,5 cm), descoperit în c.2 (L4). Zona mediană este bombată (simbol al plenitudinii, al abundenţei), iar cea a capului este uşor schiţată. Nu prezintă urme de incizie. Pasta din care a fost confecţionată statueta este omogenă şi bine arsă, fiind la exterior de culoare cenuşie. Un alt idol asemănător a fost descoperit şi în locuinţa L5/2006. Unelte şi arme: Cele mai multe piese sunt confecţionate din silex de Prut, procurat din albia râului Prut, la 20 km E de situl de la Creţeşti. Au fost descoperite: - un vârf de săgeată(în C14), de culoare neagră. Prezintă retuşe laterale medii, iar la partea activă (vârf) are retuşe largi. Partea ventrală este plană, iar cea dorsală uşor bombată. Dimensiuni: L=2,5 cm; lmax=1 cm; gr=3 mm - gratoar pe aşchie (C3). Are pronunţat bulbul de percuţie, iar partea activă este dreaptă. Prezintă retuşe atât pe partea activă cât şi pe laterale. Partea ventrală este carenată iar cea dorsală, lângă bulbul de percuţie, are un accident petrogenetic, umplut cu calcit (cortex). Gratoarul este de culoare neagră cu pigmentaţii albicioase; - lamă de silex (C3)cu retuşe pe latura dreaptă şi urme de uzură pe cealaltă latură. Latura stângă are o suprafaţă acoperită de cortex (din dreptul talonului până la capăt). Dimensuni: L=4 cm;l=2,5 cm ;h=0,5 cm. - aşchie din silex de Prut, cu urme funcţionale de uzură, descoperită în c.C3; - percutor sferic, confecţionat dintr-un nucleu de silex de Prut rulat, cu dimensiuni=4 cm. Păstrează urme de uzură (tocire) pe toate feţele; - gratoar cu retuşe laterale, cu partea activă convexă; - aşchii de diverse mărimi, cu urme de uzură. - 3 nicovale descoperite în partea de E a locuinţei L6 având dimensiuni medii. - o nicovală descoperită în c. C10, din gresie dură, dreptunghiulară, cu următoarele dimensiuni: L25=25 cm; l=20 cm; h=10 cm. - ciocan din corn, confecţionat dintr-un corn de bour (Boss primigenius). În zona mediană a fost perforat (gaura de înmânuşare). Dimensiuni: L=16 cm, l=8 cm; dimensiuni=7 cm. Pentru obţinerea piesei s-a folosit partea cornului inferior (zona de inserţie în craniu) până aproape de jumătatea acestuia, ce reprezintă partea cea mai dură a cornului. Perforarea s-a realizat la 6 cm de bază, printr-o gaură largă cu dimensiunile=4,5 cm. Piesa a putut fi folosită atât ca ciocan cât şi ca târnăcop. Stratigrafia S6/2007: 0 -0,40 m cernoziom; -0,40 -0,60 m necropola Noua; -0,60 -0,95 m nivel Cucuteni A-B - groapa de fundare. - peste -0,95 m steril arheologic (loess). Date antropologice referitoare la scheletul (M15) din necropola epocii bronzului târziu - Noua Cătălina Ciulei, Vicu Merlan Scheletul se afla într-o stare de conservare mediocră. La nivelul craniului cel mai bine conservat este osul occipital. S-au pastrat fragmente de 3-6 cm din zonele: frontală şi parietală. Oasele temporale şi cele occipitale se găseau într-o stare bună de conservare. S-au găsit şi mici fragmente (1 cm) din oasele zigomatice. Arcadele prezentau o conservare mediocră iar osul nasului (vomerul) se remarcă printr-o mare friabilitate. La nivelul maxilarului inferior se observă o deplasare spre stânga cu 2-3 cm dar o conservare bună, iar maxilarul superior era fragmentat. De remarcat este faptul ca au fost găsiţi toţi dinţii (8 incisivi, 4 canini, 8 premolari, 12 molari) iar molarii prezentau crestele tocite şi rădăcinile aproape intacte. Nu s-au găsit vertebrele, coastele, sternul, oase ale centurii scapulare (claviculă, omoplat), nici măcar fragmente din aceste oase. La nivelul membrului superior stâng se observă că între braţ şi antebraţ s-a format un unghi de 45 de grade. Atât humerusul cât şi radiusul şi cubitusul se află intr-o stare de conservare mediocră. Nu au fost descoperite carpiene, metacarpiene şi nici falange. La nivelul membrului superior drept, humerusul se afla într-o stare fragmentară şi prezenta o uşoară deplasare spre stânga. De asemeni radiusul şi cubitusul erau fragmentate. Nici la nivelul membrului superior drept nu au fost identificate carpiene, metacarpiene şi falange. Din centura pelviană nu s-au găsit decât mici fragmente (1-2 cm) de oase. La acest nivel se observă un strat de cenuşă de culoare cenuşiu-negricios de aprox. 1,5 mm grosime. La nivelul membrelor inferioare femurul se află într-o stare de conservare mediocră (s-au păstrat în stare bună regiunile diafizare şi epifizele inferioare; epifizele superioare erau deteriorate). Tibia membrului stâng prezenta epifiza interioară bine păstrată iar cea superioară deteriorată. Tibia membrului drept prezenta ambele epifize deteriorate. Diafizele de la nivelul ambelor tibii se aflau într-o stare de conservare bună. Nu s-au găsit nici măcar fragmente din peroneul membrului stâng, însă peroneul membrului drept, deşi fragmentat, s-a păstrat într-o stare bună. Tarsienele şi metarsienele nu au fost descoperite. Falangele erau dispersate dar bine conservate. În urma măsurătorilor s-au obţinut cu aproximaţie următoarele date ale scheletului: 150 cm lungime, lmax (la nivelul umerilor) 39 cm, centura pelviană (bazin)-32 cm, craniu 23,5 cm. Centura-pelviană îngustă, inventarul ceramic compus dintr-o ulcică şi o “amforă” de mărime medie permit stabilirea probabilă a celui inhumat ca fiind de sex masculin. Scheletul era orientat aproximativ pe direcţia SE-NV cu capul spre răsărit şi picioarele spre apus.