Independenţa | Comuna: Gherghiţa | Judeţ: Prahova | Punct: Pe terasă (Autostrada Bucureşti – Ploieşti, km 40+550 – 40+775) | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3899
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 133456.03 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Gherghița
Localitate:
Independența
Punct:
Pe Terasă (Autostrada București – Ploiești, Km 40+550 – 40+775)
Localizare:
| 133456.03 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lichiardopol | Dan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Ciupercă | Bogdan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Dumitrescu | Claudia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Ghieorghievici | Andrei | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Voicu | Bogdan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Prin cercetări de suprafaţă au fost descoperite materiale arheologice ce certifică prezenţa pe terasa primară a râului Prahova în zona localităţii Independenţa, a unor obiective arheologice din epoca bronzului-cultura Monteoru, prima epoca a fierului, epoca medievală. În urma cercetărilor arheologice cu caracter preventiv derulate de cercetători din cadrul MJIA Prahova au fost descoperite morminte de inhumaţie, ce prin rit, ritual şi inventar, par să marcheze prezenţa unei necropole din sec. X-XI p.Chr.
Situl arheologic se află pe terasa primară de pe partea dreaptă a râului Prahova, la 200 m NE de satul Independenţa, la 200 m N de şoseaua ce leagă satul Independenţa de satul Gherghiţa.
Obiectivul arheologic Independenţa Pe Terasă a fost descoperit în anul 2005 în timpul cercetărilor de suprafaţă, realizate pentru studiul de impact al construirii viitoarei autostrăzi Bucureşti-Ploieşti, în baza contractului încheiat între MJIA Prahova şi Search Corporation. La cercetările de suprafaţă au participat D. Lichiardopol, M. Peneş, A. Frînculeasa, B. Ciupercă.
Lucrările derulate pentru construirea viitoarei autostrăzi Bucureşti-Ploieşti Km. 19-62 au afectat situl arheologic. Pe tronsonul autostrăzii între Km 34-40 a fost realizată o decapare mecanică, ce a afectat solul până la adâncimea de 0.30m. De asemenea la marginea de N a terasei, în zona km 40+780 a fost realizat mecanizat, un debleu lat de aproximativ 8 m şi lung de 20 m pentru accesul utilajelor şi maşinilor firmei constructoare. De aceea s-a impus derularea unor cercetări arheologice cu caracter preventiv care să se recupereze cât mai multe informaţii, dar să se oprească şi distrugerile iminente. Pentru aceasta am trasat mai multe secţiuni arheologice, prin care am reuşit inclusiv să oprim lucrările de construcţie în zona km 40 ai autostrăzii Bucureşti-Ploieşti
Importanţa sitului constă în descoperirea unor obiective arheologice din epoci ce au fost abordate sporadic prin cercetări arheologice în această zonă. Astfel, descoperirile atribuite culturii Monteoru reprezintă, alături de cele din localitatea Şirna, cele mai sudice obiective abordate prin săpături arheologice din toată aria de răspândire a acestei culturi. Foarte importante pot fi descoperirile funerare din acest sit ce par să dateze din sec. X-XI p.Chr., epocă foarte puţin cunoscută din punct de vedere arheologic, dar şi istoric. Descoperirile par să indice prezenţa unei necropole de inhumaţie. Nu pot fi neglijate nici descoperirile medievale (sec. XVI-XIII), epocă pentru care în momentul de faţă cercetările arheologice în Muntenia, cu mici excepţii, sunt aproape inexistente.
Tot în zonă au mai fost descoperite de-a lungul timpului în urma unor cercetări perieghietice, de salvare sistematice, mai multe situri arheologice. Raportându-ne la situl de la Independenţa Pe Terasă aceste situri sunt plasate după cum urmează: la 300 m NV, pe terasa Prahovei, materiale din sec. III-X p. Chr.; la 700 m S; materiale din epoca bronzului, epoca fierului; alte situri arheologice se află în satul Gherghiţa, în special descoperiri din epoca medievală, dar şi din alte epoci; Balta Doamnei, descoperiri din epoca neolitică; Hătcărău, descoperiri din sec. III-X p.Chr.; tot în satul Independenţa a fost descoperit un sit arheologic din sec. IX-X p.Chr., dar şi ceramică eneolitică, cultura Gumelniţa.
Având în vedere că la jumătatea lunii septembrie a fost încheiat un contract pentru descărcarea de sarcină arheologică a tronsonului autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, iar lucrările de construcţie a autostrăzii au început în primăvara acestui an, un prim obiectiv a fost stabilirea limitelor sitului arheologic Independenţa „Pe Terasă”. Delimitarea se impunea pentru ca terenul să fie descărcat de sarcină arheologică în baza contractului nr. 1935/11.09.2007 privind „Executarea cercetărilor arheologice preventive pe tronsonul autostrăzii Bucureşti-Braşov, din jud. Ilfov şi Prahova, km. 19+500-62+000, nr. 1935 din 11.09.2007” încheiat între Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi asociaţia constituită din S.C. SPEDITION UMB S.R.L, PA&CO INTERNAŢIONAL, S.C. EUROCONSTRUCT TRADING 98 S.R.L. şi S.C. COMAXA S.R.L.
Cu excepţia cercetărilor arheologice din localitatea Gherghiţa, zona era cunoscută doar prin descoperiri izolate rezultate în urma unor cercetări de suprafaţă. De aceea cercetările arheologice din acest sit vor completa baza de informaţii cu caracter arheologic pentru o zonă bogată în obiective arheologice, ce acoperă cronologic o perioadă foarte mare începând din neolitic până în mil. I p.Chr., culminând cu descoperirile datând din epoca medievală din zona târgului Gherghiţa pentru care avem şi informaţii scrise.
Descoperirile atribuite culturii Monteoru reprezintă, alături de cele din localitatea Şirna, cele mai sudice obiective abordate prin săpături arheologice din toată aria de răspândire a acestei culturi. În judeţul Prahova deşi au fost identificate numeroase situri arheologice atribuite culturii Monteoru, printre care le remarcăm pe cele din localităţile Şoimeşti, Vadu Săpat-Buduresca, Urlaţi, Şirna, Pietricica, Mizil, Ghinoaica, Perşunari, Ploieşti, această cultură este foarte puţin cunoscută. Cercetările de la Independenţa vor putea să pună într-un context mai clar şi mai larg, numeroasele descoperiri din judeţul Prahova.
Foarte importante pot fi descoperirile funerare din acest sit ce par să dateze din sec. X-XI p.Chr., epocă foarte puţin cunoscută din punct de vedere arheologic, dar şi istoric în această zonă. Astfel de morminte izolate au fost descoperite în judeţul Prahova şi la Cireşanu, Vadu Săpat, Târgşoru Vechi. Dacă la Cireşanu, Vadu Săpat, Târgşorul Vechi, mormintele de inhumaţie datând din sec. X-XI sunt descoperiri izolate, la Independenţa se pare că ne aflăm în prezenţa unei necropole de inhumaţie. Nu pot fi neglijate nici descoperirile medievale (sec. XVI-XVII), epocă pentru care în momentul de faţă cercetările arheologice în Muntenia, cu mici excepţii, sunt aproape inexistente.
Datorită descoperirii unor morminte de inhumaţie cercetarea arheologică a fost adaptată obiectivului de a săpa exhaustiv zona afectată de construcţia autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. În acest sens au fost deschise şi cercetate parţial un număr de 6 secţiuni, având următoarele dimensiuni: SI 70 x 1,5 m, SII, SIV 100 x 1,5 m, SIII 14,5 x 2,5 m; SV 70 x 3 m; SVI 125 x 2,80 m; casetele: 1-2 5 x 5 m; caseta: 3,5 x 2,5 m. Peste aceste suprafeţe a fost suprapus un caroiaj de 2 x 2 m.
Între aceste secţiuni au fost păstraţi martori stratigrafici groşi de 1 m. Grosimea martorilor a fost determinată de dorinţa ca aceştia să poată fi conservaţi peste iarnă, urmând ca în următoarea campanie de cercetări arheologice, dimensiunea acestora să se reducă, odată cu retrasare şi taluzarea lor. Secţiunile au orientarea S-N, de-a lungul axului viitoarei autostrăzi.
De asemenea au fost realizate un număr de 5 profile cu ajutorul georadarului de către firma GEOPHYSIK IGS din Leipzig, Germania. Aceste profile au fost trasate N-S de-a lungul firului autostrăzii, în zona Km 40+550m-40+800 m. Au putut fi determinate anomalii ale solului ce par a fi generate de complexe arheologice adâncite în sol, de tipul gropilor menajere, sau bordeelor. Rezultatele obţinute cu ajutorul geoaradarului vor fi comparate cu cele rezultate în urma cercetărilor arheologice.
A fost realizată şi o ridicare topografică în sistem Stereo 70. Peste această ridicare topografică a fost suprapus planul de săpătură arheologică. Ridicarea topo este la rândul ei completată de o imagine aeriană ortofoto.
Au fost descoperite în sectorul de S al sitului un număr de 4 morminte de inhumaţie. Defuncţii erau orientaţi N-S, depuşi pe spate, cu mâinile întinse pe lângă corp. Capul era uşor mai ridicat decât restul corpului.
M1 a fost distrus de excavatorul ce săpa la debleul autostrăzii în zona Km 40+550 m în imediata apropiere a casetei 1. După caracteristicile sistemului osos am putut stabili că era vorba de un individ matur, inhumat.
M2 este singurul mormânt cercetat ce avea inventar. Acesta a fost descoperit în caseta 1, la adâncimea de -0,50/0,60m. Nu a putut fi observată groapa, ce a fost săpat în pământul argilos-gălbui, nivel ce apare la -0.40 m, sub stratul arabil de culoare maronie. Mormântul aparţine unui individ matur. Era orientat N-S. Era depus pe spate cu mâinile întinse pe lângă corp. Capul era uşor mai ridicat decât restul corpului. Inventarul era format din piese de centură, toate descoperite în zona bazinului. Piesele erau confecţionate din fier. Aceste piese constau dintr-o cataramă de fier circulară şi cinci verigi din fier, toate de formă circulară. Verigile erau de două dimensiuni, respectiv aveau diametre de 0,25/0,27 cm - cele mici (două bucăţi) şi de 0,40/0,45 cm - cele mari (trei bucăţi). Catarama era din fier avea diametrul de 0,41 cm, formă circulară, cu spin păstrat parţial. A fost descoperită în zona bazinului. Piesele, cu excepţia cataramei, erau relativ bine conservate.
M3 descoperit în SII, în zona c.33, la -0,40/0,50 m, în pământul galben-argilos. Nu a putut fi observată groapa mormântului. Defunctul era orientat N-S, depus pe spate cu mâinile pe lângă corp. Capul era uşor ridicat faţă de restul corpului. Mormântul nu avea inventar. După caracteristicile sistemului osos şi a dentiţiei pare să fie vorba de un copil.
M4 descoperit în SII, în zona c.33, la -0,40 m, în pământul galben-argilos. Nu a putut fi observată groapa mormântului. Defunctul era orientat N-S, depus pe spate cu mâinile pe lângă corp. Mormântul nu avea inventar. Nu s-au conservat craniul sau oasele picioarelor. După caracteristicile sistemului osos, foarte prost conservat, pare să fie vorba de un copil, ce avea vârsta la deces sub 2 ani.
În strat, în special în SV, au fost descoperite câteva fragmente ceramice atribuite culturii Monteoru, dar şi primei epoci a fierului. Cele câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Monteoru au pasta nisipoasă, cenuşiu negricioasă. Un fragment ceramic este decorat prin împunsături circulare şi incizii curbate dispuse în registru. Ceramica din prima epocă a fierului este lucrată la mână, foarte puţine fragmente sunt decorate cu brâuri alveolate. Ceramica are culoarea gălbui-cărămizie sau negricioasă. Am putut determina câteva forme printre care remarcăm vase cu gât înalt şi buza uşor evazată, castroane.
Au fost descoperite foarte multe complexe medievale constând în general în gropi menajere. Datorită condiţiilor meteorologice am preferat ca aceste complexe să fie doar consemnate şi apoi conservate in situ, urmând să fie cercetate în campania următoare.
Materialele arheologice descoperite se află în curs de prelucrare, cercetările arheologice fiind în derulare. Ceramica a fost spălată, aflându-se în curs de restaurare parţială în lipsa unor forme întregibile. În acest sens considerăm că analizele sau prelucrările statistice nu considerăm a fi reprezentative în acest stadiu al cercetării.
În campania viitoare ne propunem să continuăm cercetările arheologice pentru descărcarea de sarcină a terenului. Vom urmări abordarea exhaustivă prin cercetări arheologice a zonei afectate de lucrările de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Ploieşti.
Materialele arheologice întregibile vor fi restaurate şi vor intra în patrimoniul MJIA Prahova. Piesele de metal au fost stabilizate, restaurate şi conservate de specialiştii din cadrul instituţiei, fiind deja în curs de inventariere. De asemenea au fost desenate şi fotografiate. Ceramica se află în curs de prelucrare şi restaurare. Materialele arheologice vor fi publicate în reviste şi anuare de specialitate sau vor fi expuse publicului în cadrul expoziţiei MJIA Prahova.
Rezumat:
Prin cercetări de suprafaţă au fost descoperite materiale arheologice ce certifică prezenţa, pe terasa primară a râului Prahova în zona localităţii Independenţa, unor obiective arheologice din epoca bronzului-cultura Monteoru, prima epoca a fierului, epoca medievală. Tot în zonă au mai fost descoperite de-a lungul timpului în urma unor cercetări (perieghietice, de salvare, sistematice) mai multe situri arheologice. Raportându-ne la situl de la Independenţa Pe Terasă aceste situri sunt plasate după cum urmează: la 300 m NV, pe terasa Prahovei, materiale din sec. III-X p. Chr.; la 700 m S; materiale din epoca bronzului, epoca fierului; alte situri arheologice se află în satul Gherghiţa, în special descoperiri din epoca medievală, dar şi din alte epoci; Balta Doamnei, descoperiri din epoca neolitică; Hătcărău, descoperiri din sec. III-X p.Chr.; tot în satul Independenţa a fost descoperit un sit arheologic din sec. IX-X p.Chr., dar şi ceramică eneolitică, cultura Gumelniţa.