Cercetările arheologice au debutat în anul 1990 cu un mic sondaj având ca scop cunoaşterea realităţilor stratigrafice din acest sit. Rezultatele săpăturii au fost recent publicate (F. Gogâltan, G. Florea, în Apulum, XXXI, 1990, p. 9-38). În vara anului 1994 au fost reluate săpăturile, propunându-ne începerea cercetării sistematice a obiectivului. După efectuarea ridicării topografice, pe axul scurt al aşezări...i, s-a trasat o secţiune de 55 x 2 m în vederea obţinerii unei imagini generale asupra succesiunii aşezărilor din punctul "La Holoame". Stratigrafia. Imediat sub humusul actual începe nivelul roman. Acesta a fost în mare parte distrus de lucrările agricole, astfel încât, "in situ" el se mai păstrează pe maximum 15 - 20 cm. În partea superioară a nivelului de epoca bronzului, s-au descoperit materiale arheologice aparţinând culturii Basarabi, fără a putea identifica un nivel corespunzător. În ceea ce priveşte locuirea din epoca bronzului ea presupune două secvenţe cronologice: una datând din bronzul târziu (Br. D) şi alta din bronzul timpuriu. Grosimea întregului nivel este de circa 80 cm, cu precizarea că aşezarea din bronzul târziu nu a cuprins toată suprafaţa "Holoamelor". Sub nivelul datat în bronzul timpuriu, a fost identificat un altul, cu o grosime de 20 - 30 cm, care aparţine culturii Coţofeni. Conform stratigrafiei, primii care s-au aşezat pe această "popină" aflată la confluenţa Arieşului cu Mureşul, aparţin unor comunităţi încă nelămurite cultural, şi care se plasează cronologic la un orizont Lumea Nouă - ceramică liniară cu capete de note muzicale. Complexele. Chiar dacă suprafaţa cercetată nu a fost foarte mare, având în vedere intensitatea locuirii, au fost descoperite un număr relativ mare de complexe. Cum precizam, nivelul roman a fost în bună măsură distrus, totuşi s-a identificat o amenajare din bolovani de râu a cărui scop nu poate fi deocamdată precizat. Pentru bronzul târziu menţionăm resturile de la două locuinţe de suprafaţă cu pereţii din chirpic. Bronzului timpuriu îi aparţine un bordei, ca şi mai multe gropi menajere. Alături de un interesant bordei cu treaptă de intrare şi două mici încăperi, culturii Coţofeni îi pot fi atribuite mai multe gropi menajere, ca şi două şanţuri, probail de drenaj. La baza nivelului neolitic au fost conturate două podini, realizate din pietriş şi care se datează în această perioadă. În ceea ce priveşte încadrarea cronologică a obiectivului, aceasta a fost în mare făcută cu ocazia prezentării stratigrafiei. Totuşi anumite precizări se mai pot face. Astfel, nivelul roman se datează în timpul provinciei, fiind deocamdată imposibil a se stabili caracterul locuirii: villa rustica (?), statio (?). Aşezarea din bronzul târziu o putem data în general în Br. D, fără a putea face o încadrare culturală sigură. Descoperirile din bronzul timpuriu se leagă de unii tumuli de pe valea Ampoiului, ca şi de nou definitele materiale de tip Copăceni, toate încadrabile în etapa a II-a a bronzului timpuriu. În ceea ce priveşte orizontul Coţofeni, posibil ca unele complexe, datorită lipsei fragmentelor ceramice decorate cu împunsături succesive, să se dateze încă din faza a II-a a culturii. Totuşi majoritatea materialului se încadrează în faza a III-a. Despre locuirea neolitică mai multe precizări, decât am făcut, nu putem face deocamdată. Cercetarea în anul următor, printr-o secţiune de peste 100 de m, a axului lung al aşezării, sperăm să ne ofere mai multe răspunsuri la unele aspecte încă nelămurite.