Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3904
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Basilica Pârvan
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bereteu | Dinu | participant | Instiuție Nedefinită |
| Pascale | Alina | participant | Instiuție Nedefinită |
| Rogobete | Carmen | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ulieriu | Theodor | participant | Instiuție Nedefinită |
| Vasiliţă | Ştefan | participant | Instiuție Nedefinită |
| Suceveanu | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Achim | Irina Adriana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Angelescu | Mircea Victor | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Apostol | Virgil | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bîrzescu | Florina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bîrzescu | Iulian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dabîca | Mircea Mihail | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Domăneanţu | Catrinel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Timofan | Anca | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Bădescu | Alexandru | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bâltâc | Adela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Damian | Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Grigore | Ioana | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Rusu-Bolindeţ | Viorica | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Zimmermann | Konrad | participant | Universität Rostock,Germany |
| Lăzărescu | Vlad Andrei | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Munteanu | Florentin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Timofte | Ştefan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Toda | Oana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Turcu | Christine Marie | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Băldescu | Irina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Bottez | Valentin Victor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Chiriţoiu | Alexandru | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Fărnoagă | Smaranda | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Liţu | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Neagu | Alexandru | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ţârlea | Alexandra Clara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Avram | Alexandru | participant | Université de Le Mans, France |
| Mitrovici | Milena | participant | University of Minnesota, USA |
Raport:
În anul 2000 au fost reluate vechile săpături ale lui V. Pârvan11 şi Marcelle Lambrino22 din zona basilicii paleo-creştine de lângă latura sudică a incintei romane târzii, noua cercetare având ca scop identificarea vechilor săpături, cercetarea complexului ecleziastic târziu, cercetarea laturii sudice a zidului de incintă roman târziu şi a celorlalte ziduri de incintă din zonă şi verificarea ipotezei Lambrino privitoare la existenţa unui sanctuar arhaic în zonă.
Cercetarea arheologică în perimetrul basilicii a evidenţiat o porţiune din zidul sudic al basilicii (sud-estul S1) precum şi amprenta acestuia în zidul de incintă. Un alt zid, care aparţine probabil unei faze anterioare a basilicii, a fost descoperit în sud-vestul S1. Ca urmare a cercetării stratigrafice efectuate în acest perimetru, sub nivelul corespunzător construcţiei basilicii am identificat resturile a cinci clădiri de epocă greacă (CG = clădire grecească): CG1 (în colţul nord-vestic al S1, datată preliminar în sec. IV-III a.Chr.), CG2 (în nordul S1, nedatată), CG3 (în S2, posibil de perioada arhaică – datată preliminar în sec. VI a.Chr.), CG 4 (în estul S1, cercetată în 2004, amenajată într-un strat gros de lut galben – datată preliminar în sec. VI-V î.Hr.) şi CG5 (sub absidele Basilicilor 1 şi 2, datată preliminar în sec. VI-V a.Chr.). În centrul S1, în stâncă, am descoperit un bothros deja cercetat (ce conţinea material ceramic de sec. VI-V a.Chr.3)
Săpăturile legate de zidul de incintă roman târziu au evidenţiat cu precizie traseul acestuia în dreptul basilicii şi la V de aceasta. De asemenea, în sud-vestul S1 am descoperit o poartă. Spre V a fost posibilă urmărirea succesiunii celor trei faze ale incintei romane târzii (A, B şi C) cât şi tehnica de construcţie a acestora. Am identificat un posibil turn al fazei A în punctul de flexiune al acesteia
În 2005 am descoperit la V de synthronos-ul basilicii vizibile la suprafaţă (numită convenţional Basilica 2) absida unei basilici şi mai vechi (numită convenţional Basilica 1). Din partea de E a Basilicii 1 s-a păstrat doar absida (distrusă în partea de S), iar în 2006 am descoperit (în S1E) alte structuri de zidărie care ar putea reprezenta fundaţiile laturii de V, cu porticul şi intrarea în Basilica 1.
De asemenea, în S6 a fost identificată şi anexa de NE a basilicii 2, adosată absidei Basilicii 2 şi colţului său de NE.
În campania 2007 săpăturile au urmărit rezolvarea unor probleme de cronologie şi plan a complexului ecleziastic târziu, concentrându-se la V (S21) şi N (S22) de Basilica 2, şi epuizarea stratigrafiei şi realizarea releveului CG 5 (S4)4.
S4
Am reluat săpăturile, concentrându-ne în jumătatea N a spaţiului dintre absida şi synthronos-ului Basilicii 2, unde a apărut o structură din pietre de şist verde legate cu pământ (dezvelită pe o lungime de aprox. 0,70 m), despre care iniţial am crezut că este zidul de N al CG 5 (Z46). În ciuda faptului că este adosat zidului E al CG 5, nu are aceeaşi adâncime, este construit mult mai neîngrijit şi nu este ţesut cu acesta. În concluzie este ori un zid despărţitor al CG5, ori parte dintr-o construcţie mai târzie, care foloseşte zidul E al CG5. Săpătura acestei zone a pus în evidenţă şi succesiunea fazelor Basilicii 2, vizibile în zidăria absidei sale. Faza iniţială a basilicii avea fundaţia absidei (păstrată în jumătatea nordică) construită din pietre legate cu pământ, deasupra cărora zidăria este realizată din pietre legate cu mortar. În a doua fază fundaţia absidei este realizată numai din pietre legate cu mortar. Cele două faze nu urmau exact acelaşi traseu, la intersecţia lor arcul absidei târzii fiind frânt.
De asemenea, am săpat podeaua de lut galben (4007) a CG5, care s-a dovedit a fi nivelarea cu lut galben a stâncii native (care în unele locuri prezintă cavităţi de până la 0,30 m adâncime) în scopul implantării clădirii. În SV CG5 au apărut două gropi: prima, circulară (4013; localizată la 0,7 m N de colţul SV al CG5) este posibil o groapă de par (d 0,24 m; h 0,18 m) datată preliminar în epoca arhaică sau clasică; a doua (4014; localizată sub colţul SV al CG 5; d aprox. 1,20 m) este datată anterior momentului construirii CG5 (deci probabil de epocă arhaică), umplutura fiind parţial deranjată în momentul construirii décroche-ului zidului de incintă roman târziu către N.
Stratigrafia surprinsă între abside la S de Z 46 o confirmă pe cea descoperită în sudul S 45. La N de Z46 a apărut un strat de dărâmătură (4009; +3,83/+3,22 m) cu multe fragmente mari de amforă, aşezat pe un strat de lut galben (4011; +3,22 m; ar putea fi vorba de stratul de lut galben masiv identificat peste tot în S). În 4011 am identificat o groapă (4012; d 0,65 m; +3,17 m). Am oprit săpătura la acest nivel, spaţiul fiind foarte îngust şi nepermiţând o interpretare coerentă a rezultatelor.
S22
Pentru a cerceta relaţia stratigrafică dintre Basilica 2, strada de la N şi CR1 (clădirea romană de la N de stradă) am deschis o nouă secţiune orientată NNV-SSE, S22 (4,70 x 4,30 m), în dreptul colţului NE al Basilicii 2. Zona a fost foarte puţin afectată de săpături moderne, imediat sub nivelul actual de călcare pastrându-se o nivelare de lut galben (22001). De asemenea am identificat o fază iniţială a Basilicii 2, vizibilă în zidul său de N imediat sub nivelul de călcare actual, unde se observă traseul uşor deviat către N al zidului fazei 1. În momentul reparaţiei, noul zid a fost construit cu 0,20 m (variabil) către S faţă de primul.
Stratigrafia: - am identificat un strat de umplutură modernă creat în urma săpăturilor (22000; +5,80 m variabil/+5,63 m variabil) mai adânc în S (probabil săpăturile anterioare au urmărit să puna mai bine în evidenţă Basilica 2) şi o nivelare de lut galben foarte solidă (22001; +5,63 m), poate substrucţia străzii romane târzii (către V se păstrează şi plăcile masive de calcar ce o acopereau).
S21
S21 (11 x 6 m) a fost deschisă în partea de V a intrării în basilica Pârvan, fiind amplasată paralel cu aceasta şi cu S1ext. Secţiunea este orientată NV-SE şi a fost trasată în scopul cercetării situaţiei arheologice din faţa intrării în Basilica 2, pentru a putea fi cercetate şi analizate structurile care ţin de fazele constructive ale intrării în Basilica 1. Adâncimea maximă de cercetare în campania 2007 a atins cota de +3,79 m (cotele au fost calculate în funcţie de nivelul mării).
Au fost descoperite şi înregistrate următoarele contexte arheologice:
Z15 (21004) – 4,20 x 0,60 m, cu orientare NE-SV. Fundaţia zidului a fost sesizată la cota de +4,57 m şi prezintă 2 asize. Tehnica de construcţie utilizează şisturile verzi legate cu pământ. Ultima asiză de sus, care reprezintă începutul elevaţiei, este alcătuită din blocuri de calcar gri semifasonate legate cu pământ. Z15 reprezintă continuarea Z 1008 din S1ext în noua secţiune S21.
Z17 (21010) – 4,80 x 0,60 m x gr 0,35 m, cu orientare NV-SE. Reprezintă fundaţia unui zid paralel cu Z12 (1020) - zidul intrării în Basilica 2 şi a fost descoperit la cota de +4,69 m. Structura fundaţiei este dispusă pe trei asize regulate. Tehnica de construcţie utilizează şisturile verzi legate cu pământ şi ocazional sunt folosite roci de calcar galben şi gri.
Z18 (21005) – 1,30 x 0,65 m x gr 0,10 m, cu orientare E-V a fost conturat la cota de +4,50 m. Fundaţia zidului prezintă o asiză alcătuită din şisturi verzi legate cu pământ dar pe alocuri şi câteva fragmente de calcar alb.
Z47 (21009) – 9,50 x 0,75 m x gr 0,30 m, cu orientare NV-SE, a fost conturat la cota de +4,96 m. Reprezintă fundaţia unui zid puternic deranjat din care a rămas o singură asiză. Tehnica de construcţie utilizează şisturile verzi şi rocile de calcar galben.
Z 48 ( 21006) – 3,10 x 0,50 m (parţială), cu orientare E-V, a fost conturat la cota de +4,87 m. Fundaţia este puternic afectată pe latura sa sudică, în S7. Tehnica de construcţie a celor 3 asize utilizează şisturile verzi legate cu pământ. Z48 suprapune un strat compact de tegulae (21003) acesta reprezentând urmele unui acoperiş dezafectat.
Z49 (21012) – 2,20 x 0,35 x gr 0,27 m, cu orientare E-V, a fost conturat la cota de +4,46 m. Reprezintă fundaţia unui zid posibil deranjat de săpăturile anterioare (a fost consemnat în caietul de săpătură al M. Lambrino). Se desfăşoară pe o singură asiză de şisturi verzi legate cu pământ.
Z50 (21013) – 2,50 x 0,55 m x gr 0,20 m, cu orientare E-V şi conturat la cota de + 4,13 m. Fundaţia zidului este structurată pe o singură asiză alcătuită din şisturi verzi legate cu pământ. Este foarte precar păstrat , fiind probabil deranjat de cercetările anterioare.
21003 – strat compact de tegulae şi imbrices fragmentare reprezentând urmele unui acoperiş prăbuşit. A fost surprins la cota de +4,20 m, pe o L de 4 m atât în S21 cât şi în S7, fiind suprapus de fundaţia Z48.
21008 – pavaj din dale de calcar galben surprins parţial în partea estică a Z47 şi posibil legat de faza de utilizare acestuia. Dalajul a fost conturat la cota de +4,72 m având o L de 3 m, o l de 0,50 m iar grosimea plăcilor este de 0,06 m.
Datarea acestor contexte poate fi relativ stabilită în perioada romană târzie (sec. IV-VI p.Chr.), fundaţiile fiind corelate cu amenajările constructive ale intrărilor în cele două basilici. Stabilirea unor faze de construcţie, a unei planimetri coerente şi a funcţionalităţii arhitecturale va fi posibilă însă după finalizarea cercetărilor în această zonă a sectorului.
În campania 2007 săpăturile la CG5 au fost încheiate fără descoperirea zidului său nordic, datarea structurii (sec. VI-V a.Chr.) urmând să fie rafinată după prelucrarea materialului ceramic. În zidăria Basilicii 2 au fost identificate două faze constructive, care încă nu pot fi fixate în timp cu precizie. Cercetările de la V de Basilica 2 au pus în evidenţă structuri ce par a fi legate de cele două basilici, dar a căror funcţionalitate exactă nu ne este cunoscută deocamdată. Pentru lămurirea problemelor de cronologie ale celor două basilici paleocreştine rămâne ca în viitoarea campanie să continuăm cercetările în S21, S22 şi să extindem cercetarea la V de Basilica 2. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
În anul 2000 au fost reluate vechile săpături ale lui V. Pârvan şi Marcelle Lambrino din zona basilicii paleo-creştine de lângă latura sudică a incintei romane târzii, noua cercetare având ca scop identificarea vechilor săpături, cercetarea complexului ecleziastic târziu, cercetarea laturii sudice a zidului de incintă roman târziu şi a celorlalte ziduri de incintă din zonă şi verificarea ipotezei Lambrino privitoare la existenţa unui sanctuar arhaic în zonă. Investigaţiile arheologice din sectorul extra muros Poarta Mare – Turnul Mare au început în anul 2000 având ca obiectiv general surprinderea unor aspecte ale locuirii romane timpurii, eventual ale celei elenistice, din perimetrul central al aşezării histriote în aceste epoci. Pentru Sectorul Histria T1 săpăturile s-au concentrat la S de templul Afroditei, având drept scop principal cercetarea monumentelor de epocă greacă şi cunoaşterea limitei „zonei sacre” pe această parte. În campania din anul 2007 s-au continuat cercetările pe platoul de vest al cetăţii, în sectorul numit convenţional X unde a fost evidenţiată existenţa unei noi arii sacre dedicată, probabil, zeiţei Cybele. Cercetările arheologice din sectorul Basilica cu criptă au avut ca principal scop finalizarea cercetării în suprafaţeţele B2 şi C2 deschise încă din anul 2004. Obiectivul principal al campaniei anului 2007 pentru Secţiunea E-V l-a constituit continuarea dezvelirii vestigiilor antice din cei 15,80 m iniţiali ai secţiunii V-E, zonă situată aproximativ în jumătatea vestică a acesteia, în vederea doritei finalizări a cercetării în această zonă.
Note:
1.
1. V. Pârvan, Histria VII, AARMSI, III, 1923-1924, 2.
2. Marcelle Lambrino, Les Vases archaïques d’Histria, Bucureşti 1938.
3. Gr. Florescu, Histria I, 1954, 154-156.
4. De asemenea, a fost realizat parţial releveul CG 4 (S1 şi S3).
5. Vezi raportul din CCA 2005.