Jac | Comuna: Creaca | Judeţ: Sălaj | Punct: Pomet | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3907
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 142159.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Creaca
Localitate:
Jac
Punct:
Pomet
Toponim:
Porolissum-forum
Localizare:
| 142159.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| De Sena | Eric Charles | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Matei | Alexandru | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
În campania anului 2007, incepând cu 18 iunie şi până în 31 iulie, la Porolissum în sectorul municipiului roman, zid de incintă, zona centrală – forum, au fost realizate cercetări arheologice în baza contractului încheiat de către MJIA Zalău cu MCC şi cu sprijinul studenţilor americani participanţi la proiectul internaţional Porolissum forum project. Responsabil ştiinţific al săpăturii a fost cercet. şt. I. dr. Alexandru V. Matei. Cercetările au fost realizate pe terasa centrală situată la S, SE de latura dextra a castrului mare de la Porolissum.
Au fost trasate şi realizate un număr de 10 secţiuni de diferite lungimi şi o casetă (extensia spre V a SIX, de 8 x 2 m). Astfel numerotarea s-a făcut în continuarea secţiunilor din anul trecut adică cu nr. IX pentru prima secţiune realizată în zona centrală adică în zona forum-ului.
O numerotare aparte privind secţiunile realizate separat doar pe perimetrul zonei centrale, au fost notate cu primele litere ale alfabetului: A, B, C, D, E, F. Aceste secţiuni au urmărit un posibil traseu al unei fortificaţii temporare romane mai mare, fortificaţie situată pe acest loc.
Secţiunea SA/2007 are 8 x 1,5 m, secţionază drumul principal roman identificat în zona centrală, la E de latura estică a forum-ului. A fost resecţionat drumul roman şi subnivelările de piatră realizate pentru fundaţia drumului. Aici a apărut urma unui şanţ care are orientarea N, NV, E, SE. Sanţul apare conturat în argila sterilă a zonei. Acest şanţ ar putea fi şanţul unui castru roman premergător fazei municipale care se amenajează în această suprafaţă a zonei Pomet începând cu domnia lui Septimius Severus.
Secţiunea SB/2007, trasată la 10 m E de secţiunea SA, are 8 m lăţime şi a secţionat acelaşi drum roman, drum care în această zonă a fost scos în totalitate lipsindu-i şi fundaţia, care apare erodată în întregime. În profilele secţiunii s-au putut stabilii urmele (capetele) unui şaţ realizat în argila sterilă a zonei. De semnalat un nivel de argilă relativ subţire care acoperă faza premunicipală de construcţie ce a fost surprinsă arheologic în această zonă.
Secţiunea SC/2007, trasată la E de colţul estic al zonei centrale, are 10 m L, 1 m l şi orientarea N, S-E. În secţiune a fost surprinsă urma unui alt şanţ realizat în această zonă, şanţ care se conturează bine în lutul zonei. Prin compoziţia umpluturii (culoare şi materiale) se pare ca acesta a fost umplut deodată. Ar putea să reprezinte şanţul unei fortificaţii de piatră (o fază de piatră a castrului care a fost amenajat aici la mijlocul sec. II p.Chr.
Secţiunea SD/2007, trasată în prelungirea spre SE a secţiunii SC/2007, la cca. 30 m de aceasta, a secţionat o zonă periferică a platoului central. În secţiunea SD/2007 care are 18 m L şi 1 m l, se pare că au fost surprinse elementele unei fortificaţii de lemn (agger, via sagularis şi şanţ?). Poate acestea aparţin aceleiaşi fortificaţii (din aceeaşi fază) surprinsă în SA şi B (?).
Secţiunea SE/2007, trasată paralel cu secţiunea SD/2007 la cca. 10 m V de SE, are 18 x 1 m. Şi în această secţiune au fost identificate elementele unei fortificaţii din faza de lemn (agger, via sagularis, urmele unei barăci (?) de lemn).
În zona centrală respectiv în zona adiacentă forum-ului cele 4 secţiuni (şi cu extensia SIX.), realizate aici în campania anului 2007, au primit o numerotare în continuarea secţiunilor din anul 2006.
Secţiunea SIX/2007, a fost trasată in zona centrală la V de limita vestică a forum-ului, are orientarea N, SE perpendiculară pe direcţia celor două ziduri paralele ce formau colonada care înconjoară întreaga zonă centrală, având capătul nordic la cca. 33 m S de zidul exterior al colonadei. În secţiune a fost surprins pe cca. 6,50 m lungime zidul unei construcţii din piatra ce aparţine fazei a treia de construcţie (faza municipală). De remarcat ca în jurul acestei clădiri apare un pavaj de curte lucrat din piatră, iar în zidul vestic al construcţiei apare încastrat ulterior (prin spargerea zidului) o conductă de lut ars cu dimensiunile de 51 x 20 cm (interior cu diametrul de 15 cm) care scotea “ preaplinul ” din clădirea alăturată, clădire probabil transformată în bazin de apă. Şi aici în interiorul clădirii au apărut două ziduri adosate zidului iniţial, ziduri lucrate şi cu ţigle în compoziţie, acestea apărând astfel ca „ziduri târzii”. Lateral spe N cu un martor de 0,60 m lângă secţiunea SIX a fost deschisă o prelungire sub formă de casetă.
Caseta SIXA/2007 prelungire spre V a secţiunii nr. IX are 8 x 2 m, cu capătul sudic în dreptul m: 1,50 din SIX/2007. În această casetă în zona spre N a acesteia (prelungire spre V a SIX/2007) a apărut acceaşi curte pavată, iar în colţul sud-vestic al casetei a apărut o îngrămăditura mare de piartă adusă şi aruncată în această zonă de cca. 3 x 2 m. După scoaterea pietrelor s-a ajuns la o ad. de peste 1 m când în fapt se surprinde mai sus la cca. -0.40 m ad., un zid de piatră placat cu cărămidă. Iar cărămizile, prinse într-un mortar relativ de bună calitate, apar dispuse oblic ca pentru realizarea unei bolte. După „golirea” parţială a pietrelor şi pământului în acest colţ de SV al prelungirii, s-a descoperit o încăpere subterană care are pereţii lucraţi din cărămidă, pereţi care se termină cu bolţi lucrate tot din cărămidă. Prin urmare aici apare o încăpere subterană, sigur un templu roman, poate a lui Mithras. S-a golit colţul încăperii surprins pe 1,80 x 1 m şi s-a ajuns la cca. 3,80 ad., zidurile lucrate din cărămidă coborau neatinse (cu tencuiala intactă) şi încă nu s-a ajuns la podeaua încăperii. Sigur această încăpere care pare să fie de dimensiuni mari (cca. 7-8 m x 3-4 m), reliefată astfel de măsuratorile geomagnetice, este un templu roman sau o biserică paleo-creştină sau o necropolă pentru martiri??! (ca cea de la Niculiţel!!!!!). Planul construcţiilor din jurul acestei încăperi subterane, plan reliefat de măsuratori geomagnetice anterioare, indică un plan de construcţie cu absidă, care absidă înglobează în interiorul ei şi această încăpere. Este o descoperire de o excepţională importanţă pentru istoria naţională. Toate aceste elemente indică sigur o locuire târzie postromană a oraşului Porolissum.
Secţiunea SXI/2007 are 38 x 2/1,5 m şi a fost realizată perpendicular pe SX/2007 în zona m. 11-13 din această secţiune. S-a urmărit surprinderea clădirii pe latura sa sud-estică. Astfel în secţiune s-a surprins un perete despărţitor care în fapt reprezintă peretele sud-estic al secţiunii, zid care are 0,80 m l. Spre S la 4,5 m mai apare un zid de compartimentare, iar la alţi 5 m mai apare un alt zid tot de compartimentare aici identificându-se astfel 2 camere. Acestea sunt prevăzute cu instalaţii de încălzire hypocaustum amenajată doar pe mijlocul încăperii (sistem datat relativ mai târziu), cu un canal principal mult lărgit. Stratigrafic stratul de ţigle şi de cărămizi de la instalaţia de încălzire a fost foarte răvăşit de către „jefuitorii de piatră şi cărămizi”. Zidul despărţitor din zona m. 10 ai secţiunii SXI se păstrează pe o h de cca. 1,10 m de la nivelul podelei, aici în acest loc, peste acest zid de-a lungul timpului a fost ridicată o îngrămăditură mare de piatră care a salvat astfel zidul de „jefuitorii de piatră”, acesta păstrându-se la această înălţime considerabilă. De fapt spre S, lipt (continuând) de fapt din acest zid, apare un alt zid perpendicular dispus pe acesta. Credem că prezenţa acestui zid la o îmbinare în forma de „T” a făcut ca ambele ziduri să se păstreze „în picioare” nedemolându-se în timp. În zona îmbinării a acestor ziduri au fost surprinse şi podelele lucrate din cocciopesto ale acestor două încăperi. Aici au fost surprinse in situ chiar şi 4 bucăţi de tegulae mammatae tencuite pe pereţii interiori ai încăperilor. La cca. 6 m spre SE acest zid perpendicular face un unghi de 90 grade atât spre stânga V cât şi spre dreapa (E, SE), marcând finalul încăperii şi de fapt a clădirii forum-ului pe această latură de SE. În continuare apar alte două ziduri relativ paralele la cca. 2 m în exteriorul acestei clădiri. În fapt lucrate cu un mortar de altă culoare aceste ziduri aparţin unei faze iniţiale de piatră, ziduri identificate şi în secţiunea SV (prelungire) a anului 2006. Între aceste 2 ziduri apare un nivel foarte gros de cenuşă şi cărbune, indiciu că ne aflăm în zona unui praefurnium care producea căldură pentru această întreagă latură a clădirii forum-ului. În continuare spre m. 37 apare o zonă în care nu au fost surprinse ziduri de piatră pentru ultimele două faze de piatră de amenajare a zonei. Aici au fost identificate doar urmele a două gropi de stâlpi masivi din lemn care aveau cca. 30-40 cm în diametru. La capătul secţiunii m. 36-37 apare urma unui zid masiv (de terasă) scos în întregime chiar de catre romani (poate a fost scos cu ocazia amenajării construcţiei târzii (baia) peste această latură a forum-ului.
Secţiunea SXII/2007, a fost trasată perpendicular pe zona m. 16-18 ai peretelui vestic din secţiunea SXI/2007. S-a urmărit traseul zidului exterior al cladirii forum-ului pe această latură de S a sa. Acest zid a fost surprins, la cca. 5,5 m de îmbinarea în formă de „T”, că face unghi drept atât spe N devenind zidul interior spre curte al forum-ului, cât şi spre sud marcând limita clădirii spre această zonă. De fapt secţiunea SXII/2007 a fost trasată pentru a surprinde relaţia stratigrafică cu zona porticus-ului, cu canalul târziu surprins în anii precedenţi şi în special cu clădirea târzie (baia) construită peste latura de sud a forum-ului. Observaţia arheologică arătat clar că în astfel de nivele de locuire târzie a apărut canalul, iar în nivelele romane a apărut pragul de intrare sub porticus,pe acest capăt de latură estică a curţii forum-ului. Prag mult distrus de intervenţiile ulterioare şi costruirea “băii târzii”. De asemenea a apărut zidul exterior al clădirii târzii cu podeaua intactă lucrată din cocciopesto şi un alt zid dispus la cca. 5 m spre interior, zid care apare cu un prag amenajat dintr-un bloc de piatră fasonată refolosită. Încăpărea următoare identificată în continuare în SXII/2007 este plină de molozul rezultat în urma distrugerii de către „jefuitorii de piatră” a instalaţiei de hypocaustum.
Campania de cercetări arheologice din zona centrală a oraşului roman Porolissum realizată în anul 2007 a adus ca rezultate imediate, date noi privind existenţa celor două fortificaţii de lemn aflate sub zona centrală. S-a reconfirmat existenţa unei refaceri târzii a clădirii iniţiale a forum-ului precum şi construirea unei clădiri târzii (baie) peste latura sudică a forum-ului. Au fost identificate templul lui Mithras de la Porolissum, precum şi urme de locuiri romanice târzii, postaureliene, la Porolissum. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
În campania anului 2007 la Porolissum în sectorul municipiului roman, zidului de incintă, zonei centrale – forum, au fost realizate cercetări arheologice în baza contractului încheiat de către MJIA Zalău cu MCC şi cu sprijinul studenţilor americani participanţi la proiectul internaţional Porolissum forum project. Cercetările au fost realizate pe terasa centrală situată la S şi SE de latura dextra a castrului mare de la Porolissum. Au fost trasate şi realizate un număr de 10 secţiuni de diferite lungimi şi o casetă. Campania de cercetări din anul 2007 a adus ca rezultate imediate, date noi privind existenţa celor două fortificaţii de lemn aflate sub zona centrală. S-a reconfirmat existenţa unei refaceri târzii a clădirii iniţiale a forum-ului precum şi construirea unei clădiri târzii (baie) peste latura sudică a forum-ului. Au fost identificate templul lui Mithras de la Porolissum, precum şi urme de locuiri romanice târzii, postaureliene.