Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: Cartier Dobrogea I, lot 17, parcela 10, str. General Boerescu, nr. 7 | Anul: 2007


Descriere:

Raport ID:
3922
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană târzie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 60491.21 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Mun. Mangalia
Localitate:
Mangalia
Punct:
Cartier Dobrogea I, Lot 17, Parcela 10, Str. General Boerescu, Nr. 7
Toponim:
Callatis
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ionescu Mihai responsabil Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Colesniuc Sorin Marcel participant Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Pâslaru Ion participant Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Raport:
La o distanţă de 200 m spre S de la şoseaua Mangalia-Albeşti, în urma săpării fundaţiei unei locuinţe, pe lotul 17, parcela 10, din cartierul Dobrogea I, au fost descoperite blocuri din calcar prelucrate. Trebuie menţionat că în anul 2006, când a fost cercetată suprafaţa destinată construirii şi au fost săpate secţiuni, am depistat sub stratul vegetal de 0,4 m, un strat de pământ negru de 0,4 m cu fragmente de amfore, dar nu au apărut construcţii antice. Datorită extinderii şantierului, au apărut urmele a două morminte antice. La finalul cercetărilor putem spune cu certitudine că în zona respectivă a fost un tumul care s-a aplatizat în timp. Cercetând terenul cu o sporită atenţie, am observat că în această zonă se află alţi tumuli aplatizaţi, foarte dificil de sesizat. Acesta este motivul pentru care, în acest perimetru, apar la suprafaţă fragmente ceramice, între care predomină fragmentele amforice. M1, cercetat de noi, a apărut în partea de N a lotului. Groapa pentru mormânt, cu dimensiunile de: 3,2 x 1,6 m, a fost săpată până la ad. de 1,25 m şi era orientată NNE-SSV. Camera funerară era construită din blocuri de calcar alb, având dimensiunile, la interior, de 2,2 x 0,9 m. Podeaua a fost acoperită cu un strat de mortar, cu gr. de 5 cm. Mortarul conţine nisip şi scoică mărunţită. Mormântul a fost jefuit încă din antichitate, motiv pentru care nu am descoperit urme ale înmormântării, iar blocurile din calcar, care alcătuiau laturile de E şi S ale mormântului, lipseau. Blocurile rămase au următoarele dimensiuni: latura de V - 1,1 x 0,5 x 0,25-0,4 m: latura de N - 1,0 x 0,5 x 0,25 m şi 1,2 x 0,5 x 0,25 m. În timpul cercetărilor au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând epocii elenistice. M2 a fost descoperit în partea centrala a lotului, la distanţa de 5 m SE de M1. Ca şi M1, M2 a fost jefuit în antichitate. După ceramica găsită în umplutură putem spune că a fost construit în epoca elenistică. Groapa pentru mormânt, cu dimensiunile de 3,0 x 2,0 m, a fost săpată până la adâncimea de 1,8 m şi era orientată NE-SV. Camera funerară era construită din blocuri de calcar gri, având dimensiunile la interior de 2 x 0,8 m. Nu au apărut urme ale înmormântării, iar blocurile din partea sudică lipseau. Laturile rămase sunt formate din doua asize şi au următoarele dimensiuni: latura de V, jos - 0,80 x 0,45 x 0,30 m şi sus - 0,80 x 0,50 x 0,25-0,3 m; latura de N, jos - 0,70 x 0,50 x 0,50 m şi 1,60 x 0,50 x 0,50 m; sus - 0,95 x 0,50 x 0,45-0,50 m, 1,50 x 0,50 x 0,53-0,42 m; latura din E, jos - 0,83 x 0,45 x 0,45 m şi sus - 0,83 x 0,52 x 0,25-0,38-0,45m. Într-o altă zonă a Mangaliei, pe str. General Boierescu, nr. 7, în timpul cercetărilor au fost depistate urme ale unui tumul aplatizat. În partea de SE, chiar în colţul şanţurilor de fundaţie, a apărut un mormânt la ad. de 1,1 m. Mormântul beneficiază de o construcţie complexă. Antecamera, de formă aproape dreptunghiulară, a avut în partea vestică o treaptă cu h de 0,4 m, la ad. de 1,5 m de la suprafaţa actuală. Podeaua antecamerei se află la ad. de 2,2 m, în pământul galben. În partea sudică am descoperit o nişă în care erau aşezate plăcile din piatră de calcar, care acopereau groapa funerară. Orientată pe axa E-V, groapa avea dimensiunile de: 2,4 x 0,7 x 0,10 m. Sub pietre, scheletul era aşezat pe spate, cu mâinile pe lângă corp, orientat cu capul spre V. Mormântul nu conţinea inventar funerar. În schimb, în umplutura din antecameră, la ad. de 1,8 m am descoperit câteva fragmente ceramice şi o monedă din bronz. După forme şi decor ceramica poate fi atribuită epocii romane târzii. Starea monedei este relativ bună. Moneda descoperită în mormânt a fost bătută în prima jumătate a sec. IV1. Pe avers avem capul acoperit al împăratului Constantius II sau Constans; tip avers: VN/MR. Pe revers, lângă personajul feminin apare legenda: SMNA (prescurtarea pentru Nicomedia). Moneda a fost emisă în atelierul Nicomedia şi poate fi datată între anii 341-3462.
Rezumat:

La o distanţă de 200 m spre S de la şoseaua Mangalia-Albeşti, în urma săpării fundaţiei unei locuinţe, pe lotul 17, parcela 10, din cartierul Dobrogea I, au fost descoperite blocuri din calcar prelucrate. În urma cercetărilor s-au conturat urmele a două morminte antice. Ambele morminte au fost jefuite în antichitate şi nu conţineau inventar funerar.