Olteni | Comuna: Bodoc | Judeţ: Covasna | Punct: Cariera de nisip/Tag, Situl B | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3931
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Industrial; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 63919.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
Bodoc
Localitate:
Olteni
Punct:
Cariera De Nisip/Tag, Situl B
Localizare:
| 63919.01 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Kavruk | Valerii | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
Raport:
Pe parcursul anilor 2001–2007, conform unor contracte de eliberare a terenului de sarcină arheologică încheiate între SC DOMARKT SRL şi MCR, au fost descoperite şi cercetate mai multe aşezări suprapuse ce datează din neolitic, eneolitic, epoca bronzului târziu, a doua epocă a fierului, perioada post-romană1 precum şi o necropolă geto-dacică (sec. IV – III a.Chr.).
Cercetarea arheologică preventivă din anul 2007 s-a efectuat numai în Situl B.
Principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost eliberarea terenului de sarcină arheologică în zona exploatării carierei de nisip.
În anul 2007, a fost cercetată parţial o suprafaţă de 3000 m2. Au fost surprinse mai multe complexe arheologiceneo-eneolitice (4 locuinţe, 9 gropi „menajere” şi 3 şanţuri ce delimitau aşezarea în partea sa estică), precum şi patru morminte geto-dacice.
Urme de locuire neo-eneolitică:
În situl B au fost descoperite şi cercetate patru locuinţe (L4, L6 şi L7 au fost cercetate exhaustiv, iar L5 a fost conservată); trei gropi „menajere” cercetate exhaustiv (Gr.21, Gr.22 şi Gr.23); şase gropi surprinse la nivelul solului steril; precum şi trei şanţuri care par a fi delimitat aşezarea.
Locuinţele:
L4a fost surprinsă la ad. de 0,70 m, avea forma relativ ovală (4 x 3 m), orientată pe direcţia NE–SV. Umplutura complexului era formată dinpământ de culoare brun-negricioasă. Pe nivelul de călcare au fost descoperite fragmente mici de lipitură, fragmente de vase ceramice, oase de origine animală şi pietre de diferite dimensiuni, iar în interiorul locuinţei au fost identificate şi unelte (fragmente de râşniţă, pisătoare, lame de silex).
L5a fost surprinsă la ad. de 0,60 m, are forma relativ patrulateră (6 x 3,50 m), orientată pe direcţia NV–SE. În partea superioară a complexului au fost descoperite puţine fragmente de lipitură, fragmente ceramice, oase de origine animală şi pietre de diferite dimensiuni. Groapa locuinţei era adâncă.
L6a fost surprinsă în partea de V a sitului, la ad. de 0,60 m şi avea forma relativ patrulateră (4,50 x 4,50 m), orientată pe direcţia NV–SE. Au fost identificate nouă gropi de stâlp aliniate în trei şiruri aproximativ paralele, distanţa dintre gropi fiind de aprox. 1 m. După modul în care sunt aliniate aceste gropi, presupunem că acestea aparţin unei locuinţe ce avea o structură din lemn.
L7a fost surprinsă la ad. de 0,60 m. Ea avea forma relativ ovală (6,40 x 4 m), orientată pe direcţia E–V. Umplutura complexului era formată din pământ negru, tasat în amestec cu puţine fragmente ceramice. Groapa locuinţei era adâncită cu 0,52 m în solul steril. Fundul locuinţei era relativ plat.
Gropile „menajere”:
Gr.21a fost surprinsă la ad. de 0,60 m de la suprafaţa actuală a terenului. Avea forma circulară (d=1,30 m), pereţii verticali şi fundul plat (admax 0,90 m). Umplutura gropii era formată din pământ de culoare neagră, uşor tasat în amestec cu puţine fragmente ceramice de factură eneolitică.
Gr.22a fost surprinsă la ad. de 0,50 m de la suprafaţa actuală a terenului. Avea forma circulară (d=1,40 m), pereţii verticali şi fundul plat (admax 0,70 m). Umplutura gropii era formată din pământ de culoare neagră, uşor tasat.
Gr.23a fost delimitată la ad. de 0,50 m de la suprafaţa actuală a terenului. Avea forma ovală (2,40 x 1 m), pereţii verticali şi fundul relativ sferic (admax 0,70 m). Umplutura gropii era formată din pământ de culoare neagră, uşor tasat în amestec cu puţine fragmente ceramice de factură eneolitică.
Şanţurile:
Şanţul 1 a fost surprins la ad. de 0,70-0,80 m de la suprafaţa actuală a terenului (4 x 1 m). Pereţii şanţului erau oblici şi fundul relativ plat (admax 1,50 m). Cea mai mare parte a şanţului a fost distrusă cu ocazia amenajărilor DN–12 şi de vechile exploatări de nisip.
Şanţul 2 a fost surprins la ad. de 0,07-0,80 m de la suprafaţa actuală a terenului (20 x 0,60 x 1,20 m). Era orientat pe direcţie N-S, paralel cu Şanţul 1. Pereţii şanţului se îngustau spre fundul sferic (admax 1,50 m). Umplutura şanţului era formată din aglomerări de bolovani de piatră, fragmente ceramice şi resturi de oase animaliere.
Şanţul 3 a fost surprins la ad. de 0,70-0,80 m de la suprafaţa actuală a terenului (20 x 1,50 x 2,40 m). Pereţii şanţului se îngustau spre fundul relativ sferic (admax 1,50 m). Era orientat pe direcţie N–S. Umplutura şanţului era formată din aglomerări de bolovani de piatră, fragmente ceramice şi resturi de oase animaliere.
Necropola geto-dacică:
Necropola dacică a fost descoperită în anul 2005, în acel an fiind cercetat un singur mormânt2. În anul 2006 au mai fost descoperite alte două morminte, precum şi cinci gropi dreptunghiulare fără inventar ale căror apartenenţă la necropolă rămâne incertă. În anul 2007 au fost descoperite alte patru morminte dacice (M4, M5; M6 şi M7).
M4 - Groapa a fost surprinsă la ad. de 0,45 m, avea forma rectangulară (2,30 x 0,70 m), orientată pe direcţia N–S. Avea pereţii oblici şi fundul relativ plat. S-au identificat trei depuneri în groapă, de vase şi oase umane, denumite: M4A, M4B şi M4C. Umplutura gropii era formată din sediment de culoare neagră. Ritul: incineraţie în groapă şi în urnă; analizele antropologice vor stabili numărul de indivizi. Depunerea 1 M4A - a fost descoperită la ad. de 0,55 m şi era formată dintr-o aglomerare de patru vase ceramice (unele întregi, iar altele păstrate fragmentar). La nivelul vaselor ceramice 0,50-0,60 m se aflau şi puţine oase umane incinerate, dar sub acest nivel 0,6-0,65 m, în partea de SSV a gropii, au fost descoperite mai multe oase umane calcinate. Depunerea 2 M4B - fost descoperită la ad. de 0,50 m, la 1 m N de M4A şi era formată din două vase ceramice. Depunerea 3 M4C - în partea centrală a gropii, s-au găsit fragmente din vasul 4, aflat în depunerea M4A, iar în jur erau şi câteva oase umane arse.
M5 - groapa a fost surprinsă la ad. de 0,80 m de la nivelul actual al terenului şi avea forma rectangulară cu colţurile rotunjite (2,6 x 1,3 m), orientată pe direcţia N–S. Groapa a fost marcată pe laturile de E, V şi N, de scânduri groase din lemn, acum carbonizate. Resturi de lemn carbonizat au fost descoperite şi pe fundul gropii. Umplutura era formată din sediment de culoare brun-gălbuie, uşor tasată. Ritul: incineraţie în urnă; oasele umane au fost depuse pe fundul vasului. În partea nordică a gropii era aşezată urna, în poziţie normală. Al doilea vas a fost descoperit spart, probabil intenţionat în timpul ritualului.
M6 - groapa a fost surprinsă la ad. de 0,56 m şi avea forma rectangulară cu colţurile rotunjite (2,60 x 1,12 m), orientată pe direcţia N–S. Cele două depuneri de pietre şi fragmente de râşniţe M6A şi M6B au fost descoperite la ad. de 0,25-0,40 m de la suprafaţa actuală a terenului. Groapa avea pereţii oblici şi fundul relativ plat. Umplutura era formată din sediment de culoare gălbuie. Ritul: incineraţie în groapă; s-au recoltat puţine resturi de oase umane incinerate, aflate între pietre, vase şi în umplutura gropii din aglomerarea M6A. M6A - groapa a fost surprinsă la ad. de 0,3 m, fiind reprezentată de o aglomerare de bolovani de piatră, de formă rectangulară (0,80 x 0,70 m). După ce pietrele au fost îndepărtate au fost descoperite 5 vase ceramice, unele întregi, iar altele păstrate fragmentar. Ritul: incineraţie, în groapă (Defunctul nr.1?) M6B - a fost surprins la adâncimea de 0,25 m, la 1,20 m S de M. 6A. Depunerea era formată în partea superioară dintr-o aglomerare de bolovani de piatră (0,98 x 0,80 m), printre care era spart un vas ceramic. După ce pietrele au fost îndepărtate a fost descoperit şi un vas ceramic întreg. Ritul: incineraţie în groapă (Defunctul nr.2?). Poate fi un mormânt dublu de incineraţie în groapă, cu două depuneri distincte, M6A şi M6B; doar analiza antropologică va dovedi această situaţie.
M7 - groapa mormântului a fost surpinsă la ad. de 0,25 m şi avea forma rectangulară (2,20 x 1 m), orientată pe direcţia N-S. Groapa a fost marcată pe laturile de E şi V, de scânduri groase din lemn, acum carbonizate. Bucăţi mici de lemn carbonizat au fost descoperite şi în partea de N a gropii. Umplutura era formată din sediment de culoare brun-gălbuie. Ritul: incineraţie în groapă. Oasele defunctului au fost depuse în mijlocul gropii fiind împrăştiate pe o suprafaţă de 0,50 x 0,30 m. În partea sudică a gropii se afla o strachină, spartă intenţionat în timpul ritualului: o jumătate din vas a fost descoperită cu gura în sus, iar cealaltă jumătate cu gura în jos.
Concluzii:
Locuirea neo-eneolitică - În urma cercetărilor arheologice preventive din anii 2005-2006, s-a considerat că suprafaţa siturilor eneolitice era de 60 x 80 m. În urma extinderii carierei de nisip s-a observat faptul că aşezările eneolitice se extind pe o suprafaţă mai mare de cca. 150 (E-V) x 80 (N–S). Consideraţiile noastre anterioare cu privire la cronologia relativă a locuirii eneolitice deocamdată rămân neschimbate. Aşezarea a fost locuită de purtătorii culturii Ceramicii liniare cu note muzicale,iar mai apoi de o comunitate care în manifestările sale îmbină elemente de tipBoian-Giuleşti şi Precucuteni I.
Necropola geto-dacică - Necropola geto-dacică s-a evidenţiat prin descoperirea a încă patru morminte. Mormintele se aflau la distanţa de 6-10 m, înşirate în două şiruri în direcţia NNE–SSE. Mormintele descoperite până acum au atât caracteristici comune (s-a practicat exclusiv incineraţia, depunerile au fost protejate de structuri din lemn, toate vasele utilizate ca urne ori cu ofrande sunt modelate cu mâna), cât şi diferenţe (oasele umane incinerate au fost depuse în urnă (M2, M3, M5) sau direct în groapă (M1, M4, M6, M7).
Practica utilizării unor gropi rectangulare de mari dimensiuni pentru depunerea defuncţilor incineraţi la M1, M3, M4, M5, M6 şi M7 ca şi cum ar fi vorba de morminte de înhumaţie, este întâlnită şi în necropolele getice din sec. V–III a.Chr., din afara arcului carpatic, aşa cum este cazul la Poieneşti (cercetări inedite, M. Babeş), la Stelnica3 ori la Grădiştea - Coslogeni (cercetări inedite, V. Sîrbu).
Cercetările arheologice preventive de la Olteni - Situl B, vor continua în funcţie de intenţiile de exploatare a carierei de nisip.
Rezumat:
Cercetarea arheologică preventivă din anul 2007 s-a efectuat numai în Situl B. Principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost eliberarea terenului de sarcină arheologică în zona exploatării carierei de nisip. Au fost surprinse mai multe complexe arheologiceneo-eneolitice (4 locuinţe, 9 gropi „menajere” şi 3 şanţuri ce delimitau aşezarea în partea sa estică), precum şi patru morminte geto-dacice.